Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Locuințele culturii Černyj Les din regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru (analiză, tipologie, caracteristică comparativă)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În articol sunt analizate construcțiile locative ale populației culturii Černyj Les din regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru. Vestigii ale locuințelor au fost atestate în cca 23 așezări civile (Belino, Bol'šaja Andrusovka I, Bol'šaja Snytonka, Višenka II, Vorošilov, Galica II, Gromy V, Dnestrovka, Žvsnec, Kanev, Kanev IV, Kreščatik, Lenkovcy, Luka-Vrubleveckaja, Makeevka, Man'kovka X, Mihalkiv I, Molodeckoe X, Molodovo, Neporotovo, Novo-Georgievsk, Pikivec VI, Sokilec, Uman' XX) și în 12 așezări fortifi cate (Adamovka, Bogdanovka I, Grigorovka, Zalevki, Ivanovka, Kalantaevo, Lubency, Nemirovo, Novo-Georgevsk, Rudkovcy, Subbotovo, Tjasminka) (fi g. 1). Dintre siturile cunoscute, așezările de la Bol'šaja Andrusovka I, Bol'šaja Snytonka, Mihalkiv I și stratul inferior de la Subbotovo se încadrează în perioada timpurie a culturii Černyj Les, restul au fost atribuite perioadei târzii. În așezările din perioada timpurie au fost atestate 17 semibordeie și un bordei, iar în cele din perioada târzie sunt cunoscute 70 de locuințe de suprafață, 10 semibordeie și 11 bordeie. Astfel, se observă că pentru perioada timpurie sunt caracteristice locuințele adâncite în sol (fi g. 4), iar în perioada târzie predomină cele de suprafață, mai rar fiind întâlnite semibordeiele și bordeiele (fi g. 5-7).
Analiza comparativă a locuințelor din perioada timpurie și cea târzie, plecând de la locul amplasării, formă, dimensiuni, detalii constructive și amenajarea interiorului, a scos în evidență atât trăsături comune, cât și o serie de deosebiri.
Astfel, pentru locuințele din perioada timpurie au fost evidențiate șapte particularități caracteristice: locuințele erau amplasate într-un singur șir; tipul predominant de locuință este semibordeiul; locuințele aveau formă rectangulară; pereții erau căptușiți cu bârne sau scândură; locuințele erau înzestrate cu instalații pentru foc; în locuințe au fost amenajate gropi pentru provizii; în locuințe sunt atestate elevații din lut.
Iar pentru locuințele din perioada târzie au fost identifi cate nouă particularități caracteristice: locuințele erau amplasate într-un șir, două sau trei șiruri; tipul predominant de locuință este cel de suprafață; locuințele erau de formă rotunjită sau rectangulară; locuințele de suprafață erau construite din carcasă din lemn unsă cu lut și aveau fundament din piatră; bordeiele aveau pereții căptușiți cu bârne sau scânduri; locuințele de suprafață întotdeauna erau dotate cu sistem de încălzire, iar în cele adâncite acesta putea lipsi; în toate locuințele, cu excepția bordeielor, se întâlnesc gropi de provizii; pentru locuințele adâncite sunt caracteristice treptele; în semi-bordeie sunt atestate amenajări de tip pat (lejancă); în locuințele de suprafață se întâlnesc elevații din lut de formă rotunjită. Astfel, analiza comparativă a locuințelor din arealul culturii Černyj Les a permis urmărirea etapelor de bază în edifi carea lor, evidențierea particularităților comune și a deosebirilor în funcție de perioadă. Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Harta răspândirii locuințelor culturii Černyj Les în regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru: 1 - Adamovka; 2 - Belino; 3 - Bogdanovka I; 4 - Bol'šaja Andrusovka I; 5 - Bol'šaja Snytonka; 6 - Višenka II; 7 - Vorošilov; 8 - Galica II; 9 - Grigorovka; 10 - Gromy V; 11 - Dnestrovka; 12 - Žvsnec; 13 - Zalevki I; 14 - Ivanovka; 15 - Kalantaevo; 16 - Kanev; 17 - Kanev IV; 18 - Kreščatik; 19 - Lenkovcy; 20 - Lubency; 21 - Luka- Vrubleveckaja; 22 - Makeevka; 23 - Man'kovka X; 24 - Mihalkiv I; 25 - Molodeckoe X; 26 - Molodovo; 27 - Nemirovo; 28 - Neporotovo; 29 - Novo-Georgievsk; 30 - Pikivec VI; 31 - Rudkovcy; 32 - Sokilec; 33 - Subbotovo; 34 - Tjasminka; 35 - Uman' XX). Fig. 2. Planuri și profiluri ale locuințelor culturii Černyj Les din regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru: 1, 8 - Nemirovo (după Смирнова 1998); 2 - Bol'šaja Andrusovka I (după Покровська, Петровська 1961); 3-5 - Višenka II (după Бойко 2004); 6, 7 - Dnestrovka (după Смирнова 1984). Fig. 3. Vatră (1), planuri și profi luri ale locuințelor (2-6), ruine ale unei construcții din piatră (7) din arealul culturii Černyj Les: 1 - Luka-Vrubleveckaja (după Шовкопляс 1956); 2 - Tjasminka (după Максимов, Петровская 1959); 3-5 - Subbotovo (după Тереножкин 1961); 6, 7 - Neporotovo (după Крушельницька 1985). Fig. 4. Tipologia locuințelor din perioada timpurie a culturii Černyj Les în regiunea de silvostepă a spațiului Nistru- Nipru. Fig. 5. Tipologia locuințelor de suprafață din perioada târzie a culturii Černyj Les în regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru. Fig. 6. Tipologia semibordeielor din perioada târzie a culturii Černyj Les în regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru. Fig. 7. Tipologia bordeielor din perioada târzie a culturii Černyj Les în regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru.
Сергей Фидельский
Погребение железного века у г. Слободзея в Нижнем Поднестровье в контексте северо-фракийских памятников
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Сергей Фидельский
Новые материалы железного века с левобережья Среднего Днестра
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.