Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului. Conform circularei din 1864, predarea se făcea în limba română, prevedere aplicată în întreaga eparhie. Prima directoare a școlii a fost Anastasia Rizo, de viță nobilă, invitată de arhiepiscopul Antonie.
Curricula aprobată de Ministerul Învățământului Public și de Eparhia Chișinăului cuprindea atât discipline teoretice, cât și activități practice. Elevele studiau religia, citirea și scrierea în limbile română, slavonă și rusă, aritmetica și exercițiile de calcul, istoria universală și geografia. Programul era completat de cursuri de cânt bisericesc și de deprinderi practice: croitorie, cusut, tricotat, dar și gospodărie - coacerea pâinii și a prescurilor, prepararea mâncărurilor și a conservelor, îngrijirea animalelor și cultivarea grădinii.
Fotografia, realizată în 1911 în atelierul lui fotografic al lui Z. N. Sumovski din Chișinău, sunt imortalizate 29 de absolvente și 13 profesori. În centru apar portretele episcopului Serafim (Ciciagov), ale directoarei N. R. Mihelson, profesoarei V. E. Bejerian și preoților F. Ghiliarov și P. Jurikas. Între cadrele didactice se regăsește și Paraskovia Vasilievna Cuciurenko, profesoară de caligrafie timp de 37 de ani, devenită în 1911 educatoare principală și adjunctă a directoarei. Pentru devotamentul său, care a fost decorată cu medalia de aur „Pentru serviciu îndelungat".
Pe verso-ul vignetei se află eticheta magazinului și atelierului de rame, tablouri, oglinzi și sticlă de fereastră A. D. Kon'gova, Chișinău, str. Gogol nr. 37, lângă Banca de Stat.
Fotografia de promoție a fost donată la sfârșitul anului 2025 Muzeului Național de Istorie a Moldovei de către familia Dadiștian din Drochia.
Locuințele culturii Černyj Les din regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru (analiză, tipologie, caracteristică comparativă)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În articol sunt analizate construcțiile locative ale populației culturii Černyj Les din regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru. Vestigii ale locuințelor au fost atestate în cca 23 așezări civile (Belino, Bol'šaja Andrusovka I, Bol'šaja Snytonka, Višenka II, Vorošilov, Galica II, Gromy V, Dnestrovka, Žvsnec, Kanev, Kanev IV, Kreščatik, Lenkovcy, Luka-Vrubleveckaja, Makeevka, Man'kovka X, Mihalkiv I, Molodeckoe X, Molodovo, Neporotovo, Novo-Georgievsk, Pikivec VI, Sokilec, Uman' XX) și în 12 așezări fortifi cate (Adamovka, Bogdanovka I, Grigorovka, Zalevki, Ivanovka, Kalantaevo, Lubency, Nemirovo, Novo-Georgevsk, Rudkovcy, Subbotovo, Tjasminka) (fi g. 1). Dintre siturile cunoscute, așezările de la Bol'šaja Andrusovka I, Bol'šaja Snytonka, Mihalkiv I și stratul inferior de la Subbotovo se încadrează în perioada timpurie a culturii Černyj Les, restul au fost atribuite perioadei târzii. În așezările din perioada timpurie au fost atestate 17 semibordeie și un bordei, iar în cele din perioada târzie sunt cunoscute 70 de locuințe de suprafață, 10 semibordeie și 11 bordeie. Astfel, se observă că pentru perioada timpurie sunt caracteristice locuințele adâncite în sol (fi g. 4), iar în perioada târzie predomină cele de suprafață, mai rar fiind întâlnite semibordeiele și bordeiele (fi g. 5-7).
Analiza comparativă a locuințelor din perioada timpurie și cea târzie, plecând de la locul amplasării, formă, dimensiuni, detalii constructive și amenajarea interiorului, a scos în evidență atât trăsături comune, cât și o serie de deosebiri.
Astfel, pentru locuințele din perioada timpurie au fost evidențiate șapte particularități caracteristice: locuințele erau amplasate într-un singur șir; tipul predominant de locuință este semibordeiul; locuințele aveau formă rectangulară; pereții erau căptușiți cu bârne sau scândură; locuințele erau înzestrate cu instalații pentru foc; în locuințe au fost amenajate gropi pentru provizii; în locuințe sunt atestate elevații din lut.
Iar pentru locuințele din perioada târzie au fost identifi cate nouă particularități caracteristice: locuințele erau amplasate într-un șir, două sau trei șiruri; tipul predominant de locuință este cel de suprafață; locuințele erau de formă rotunjită sau rectangulară; locuințele de suprafață erau construite din carcasă din lemn unsă cu lut și aveau fundament din piatră; bordeiele aveau pereții căptușiți cu bârne sau scânduri; locuințele de suprafață întotdeauna erau dotate cu sistem de încălzire, iar în cele adâncite acesta putea lipsi; în toate locuințele, cu excepția bordeielor, se întâlnesc gropi de provizii; pentru locuințele adâncite sunt caracteristice treptele; în semi-bordeie sunt atestate amenajări de tip pat (lejancă); în locuințele de suprafață se întâlnesc elevații din lut de formă rotunjită. Astfel, analiza comparativă a locuințelor din arealul culturii Černyj Les a permis urmărirea etapelor de bază în edifi carea lor, evidențierea particularităților comune și a deosebirilor în funcție de perioadă. Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Harta răspândirii locuințelor culturii Černyj Les în regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru: 1 - Adamovka; 2 - Belino; 3 - Bogdanovka I; 4 - Bol'šaja Andrusovka I; 5 - Bol'šaja Snytonka; 6 - Višenka II; 7 - Vorošilov; 8 - Galica II; 9 - Grigorovka; 10 - Gromy V; 11 - Dnestrovka; 12 - Žvsnec; 13 - Zalevki I; 14 - Ivanovka; 15 - Kalantaevo; 16 - Kanev; 17 - Kanev IV; 18 - Kreščatik; 19 - Lenkovcy; 20 - Lubency; 21 - Luka- Vrubleveckaja; 22 - Makeevka; 23 - Man'kovka X; 24 - Mihalkiv I; 25 - Molodeckoe X; 26 - Molodovo; 27 - Nemirovo; 28 - Neporotovo; 29 - Novo-Georgievsk; 30 - Pikivec VI; 31 - Rudkovcy; 32 - Sokilec; 33 - Subbotovo; 34 - Tjasminka; 35 - Uman' XX). Fig. 2. Planuri și profiluri ale locuințelor culturii Černyj Les din regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru: 1, 8 - Nemirovo (după Смирнова 1998); 2 - Bol'šaja Andrusovka I (după Покровська, Петровська 1961); 3-5 - Višenka II (după Бойко 2004); 6, 7 - Dnestrovka (după Смирнова 1984). Fig. 3. Vatră (1), planuri și profi luri ale locuințelor (2-6), ruine ale unei construcții din piatră (7) din arealul culturii Černyj Les: 1 - Luka-Vrubleveckaja (după Шовкопляс 1956); 2 - Tjasminka (după Максимов, Петровская 1959); 3-5 - Subbotovo (după Тереножкин 1961); 6, 7 - Neporotovo (după Крушельницька 1985). Fig. 4. Tipologia locuințelor din perioada timpurie a culturii Černyj Les în regiunea de silvostepă a spațiului Nistru- Nipru. Fig. 5. Tipologia locuințelor de suprafață din perioada târzie a culturii Černyj Les în regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru. Fig. 6. Tipologia semibordeielor din perioada târzie a culturii Černyj Les în regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru. Fig. 7. Tipologia bordeielor din perioada târzie a culturii Černyj Les în regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru.
Сергей Фидельский
Погребение железного века у г. Слободзея в Нижнем Поднестровье в контексте северо-фракийских памятников
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Сергей Фидельский
Новые материалы железного века с левобережья Среднего Днестра
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Școala Eparhială de Fete din Chișinău și-a deschis porțile la 3 mai 1864, răspunzând unei nevoi stringente: în Basarabia nu existau instituții dedicate educației fiicelor clerului...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.