EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.

Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.

La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.

În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.

Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.

În 1932 este înfiinţată Federaţia Română de oină.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. VIII [XXIII], nr. 1

Locuințele culturii Černyj Les din regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru (analiză, tipologie, caracteristică comparativă)
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Locuințele culturii Černyj Les din regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru (analiză, tipologie, caracteristică comparativă)

Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

În articol sunt analizate construcțiile locative ale populației culturii Černyj Les din regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru. Vestigii ale locuințelor au fost atestate în cca 23 așezări civile (Belino, Bol'šaja Andrusovka I, Bol'šaja Snytonka, Višenka II, Vorošilov, Galica II, Gromy V, Dnestrovka, Žvsnec, Kanev, Kanev IV, Kreščatik, Lenkovcy, Luka-Vrubleveckaja, Makeevka, Man'kovka X, Mihalkiv I, Molodeckoe X, Molodovo, Neporotovo, Novo-Georgievsk, Pikivec VI, Sokilec, Uman' XX) și în 12 așezări fortifi cate (Adamovka, Bogdanovka I, Grigorovka, Zalevki, Ivanovka, Kalantaevo, Lubency, Nemirovo, Novo-Georgevsk, Rudkovcy, Subbotovo, Tjasminka) (fi g. 1). Dintre siturile cunoscute, așezările de la Bol'šaja Andrusovka I, Bol'šaja Snytonka, Mihalkiv I și stratul inferior de la Subbotovo se încadrează în perioada timpurie a culturii Černyj Les, restul au fost atribuite perioadei târzii. În așezările din perioada timpurie au fost atestate 17 semibordeie și un bordei, iar în cele din perioada târzie sunt cunoscute 70 de locuințe de suprafață, 10 semibordeie și 11 bordeie. Astfel, se observă că pentru perioada timpurie sunt caracteristice locuințele adâncite în sol (fi g. 4), iar în perioada târzie predomină cele de suprafață, mai rar fiind întâlnite semibordeiele și bordeiele (fi g. 5-7).

Analiza comparativă a locuințelor din perioada timpurie și cea târzie, plecând de la locul amplasării, formă, dimensiuni, detalii constructive și amenajarea interiorului, a scos în evidență atât trăsături comune, cât și o serie de deosebiri.

Astfel, pentru locuințele din perioada timpurie au fost evidențiate șapte particularități caracteristice: locuințele erau amplasate într-un singur șir; tipul predominant de locuință este semibordeiul; locuințele aveau formă rectangulară; pereții erau căptușiți cu bârne sau scândură; locuințele erau înzestrate cu instalații pentru foc; în locuințe au fost amenajate gropi pentru provizii; în locuințe sunt atestate elevații din lut.

Iar pentru locuințele din perioada târzie au fost identifi cate nouă particularități caracteristice: locuințele erau amplasate într-un șir, două sau trei șiruri; tipul predominant de locuință este cel de suprafață; locuințele erau de formă rotunjită sau rectangulară; locuințele de suprafață erau construite din carcasă din lemn unsă cu lut și aveau fundament din piatră; bordeiele aveau pereții căptușiți cu bârne sau scânduri; locuințele de suprafață întotdeauna erau dotate cu sistem de încălzire, iar în cele adâncite acesta putea lipsi; în toate locuințele, cu excepția bordeielor, se întâlnesc gropi de provizii; pentru locuințele adâncite sunt caracteristice treptele; în semi-bordeie sunt atestate amenajări de tip pat (lejancă); în locuințele de suprafață se întâlnesc elevații din lut de formă rotunjită. Astfel, analiza comparativă a locuințelor din arealul culturii Černyj Les a permis urmărirea etapelor de bază în edifi carea lor, evidențierea particularităților comune și a deosebirilor în funcție de perioadă.

Lista ilustrațiilor:

Fig. 1. Harta răspândirii locuințelor culturii Černyj Les în regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru: 1 - Adamovka; 2 - Belino; 3 - Bogdanovka I; 4 - Bol'šaja Andrusovka I; 5 - Bol'šaja Snytonka; 6 - Višenka II; 7 - Vorošilov; 8 - Galica II; 9 - Grigorovka; 10 - Gromy V; 11 - Dnestrovka; 12 - Žvsnec; 13 - Zalevki I; 14 - Ivanovka; 15 - Kalantaevo; 16 - Kanev; 17 - Kanev IV; 18 - Kreščatik; 19 - Lenkovcy; 20 - Lubency; 21 - Luka- Vrubleveckaja; 22 - Makeevka; 23 - Man'kovka X; 24 - Mihalkiv I; 25 - Molodeckoe X; 26 - Molodovo; 27 - Nemirovo; 28 - Neporotovo; 29 - Novo-Georgievsk; 30 - Pikivec VI; 31 - Rudkovcy; 32 - Sokilec; 33 - Subbotovo; 34 - Tjasminka; 35 - Uman' XX).
Fig. 2. Planuri și profiluri ale locuințelor culturii Černyj Les din regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru: 1, 8 - Nemirovo (după Смирнова 1998); 2 - Bol'šaja Andrusovka I (după Покровська, Петровська 1961); 3-5 - Višenka II (după Бойко 2004); 6, 7 - Dnestrovka (după Смирнова 1984).
Fig. 3. Vatră (1), planuri și profi luri ale locuințelor (2-6), ruine ale unei construcții din piatră (7) din arealul culturii Černyj Les: 1 - Luka-Vrubleveckaja (după Шовкопляс 1956); 2 - Tjasminka (după Максимов, Петровская 1959); 3-5 - Subbotovo (după Тереножкин 1961); 6, 7 - Neporotovo (după Крушельницька 1985).
Fig. 4. Tipologia locuințelor din perioada timpurie a culturii Černyj Les în regiunea de silvostepă a spațiului Nistru- Nipru.
Fig. 5. Tipologia locuințelor de suprafață din perioada târzie a culturii Černyj Les în regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru.
Fig. 6. Tipologia semibordeielor din perioada târzie a culturii Černyj Les în regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru.
Fig. 7. Tipologia bordeielor din perioada târzie a culturii Černyj Les în regiunea de silvostepă a spațiului Nistru-Nipru.


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.








Adresează-ne o întrebare acum!





#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu