Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.
Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.
Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.
Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.
În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.
Михаил Видейко, Джон Чапмен, Наталья Бурдо, Биссерка Гейдарская, Стоилка Игнатова, Светлана Иванова, Виталий Рудь
Cercetări în cadrul proiectului „Early urbanism in prehistoric Europe: the case of the Trypillian mega-sites” în anul 2013
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În anul 2013, în cadrul proiectului științific „Early urbanism in prehistoric Europe: the case of the Trypillian megasites", expediția ucraineano-britanică a continuat investigațiile arheologice la așezarea Nebelivka. Cercetările au fost axate pe câteva direcții.
Au fost fi nisate cercetările geomagnetice pe întreaga suprafață a sitului, ca urmare fi ind întocmit planul așezării. Au fost efectuate investigații arheologice la construcțiile B17 și B18 (parțial), amplasate în imediata apropiere a mega-structurii, cercetate în anul 2012, precum și în gropile din secțiunile 3 și 4. S-a stabilit că gropile din preajma locuințelor au fost utilizate inițial pentru extragerea lutului, ca mai apoi să fi e umplute cu diferite artefacte, legate de practicile rituale ale locuitorilor așezării.
Cu scopul de a căpăta mostre pentru datare, în perimetrul sitului au fost întreprinse 41 de sondaje, inclusiv la tumulul din epoca bronzului. De asemenea, au fost întreprinse cercetări de suprafață pe o rază de cinci kilometri în jurul așezării Nebelivka.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Planul așezării Nebelivka și localizarea secțiunilor din anul 2013: 1 - localizarea secțiunilor 3 și 4 pe planul geomagnetic; 2 - localizarea cercetărilor din anii 2012-2013; 3 - localizarea sondajului 43; 4 - localizarea secțiunii 3; 5 - localizarea secțiunii 4. Fig. 2. Nebelivka 2013, secțiunea 3. Vedere generală. Fig. 3. Nebelivka, secțiunea 3, construcția В17. Platforme din lut. Fig. 4. Nebelivka 2013, secțiunea 3, construcția В17. Platformă din lut. М. Видейко et al., Исследования по проекту «ранняя урбанизация в праисторической Европе 143 Fig. 5. Nebelivka 2013, secțiunea 3, construcția В17. Abraziv din lut. Fig. 6. Nebelivka 2013, secțiunea 3, construcția В17. Vase ceramice printre ruinele construcției. Fig. 7. Nebelivka 2013, secțiunea 3, construcția В17. Vase ceramice printre și sub ruinele construcției. Fig. 8. Nebelivka 2013, secțiunea 3, construcția В17. Detalii ale interiorului. Fig. 9. Nebelivka 2013, secțiunea 3, construcția В17. Detalii ale interiorului. Fig. 10. Nebelivka 2013, secțiunea 3, construcția В17. Fragmente de tencuială cu urme de pictură. Fig. 11. Nebelivka 2013, secțiunea 3, construcția В17. Fragmente de ceramică pictată. Fig. 12. Nebelivka 2013, secțiunea 3, construcția В17. Groapa 1 din preajma construcției. Fig. 13. Nebelivka 2013, secțiunea 3. Ruinele construcției В18. Fig. 14. Nebelivka 2013, secțiunea 3, construcția В18. Groapa 1 din preajma construcției. Fig. 15. Nebelivka 2013, secțiunea 4. Groapa menajeră. Fig. 16. Nebelivka 2013, sondaje: 1 - nr. 2; 2 - nr. 4; 3, 4 - nr. 25; 5 - nr. 6. Fig. 17. Nebelivka 2013, sondajul 1. Strachină. Fig. 18. Nebelivka 2013. Descoperiri din sondaje: 1, 4, 5 - din sondajul 4 (AMS 1/3); 2, 3 - din sondajul 2 (AMS 1/4). Fig. 19. Nebelivka 2013. Tumul din perioada timpurie a epocii bronzului, descoperit în perimetrul așezării. Fig. 20. Nebelivka 2013, secțiunea 4. Fragment de machetă a unei locuințe. Fig. 21. Nebelivka 2013. Statuete antropomorfe. Fig. 22. Nebelivka 2013. Obiecte de cult.
Наталья Бурдо
Urme de practică rituală în așezarea tripoliană gigant de la Maydanetske
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Михаил Видейко
Кризисы и ранние процессы урбанизации в Европе
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Наталья Бурдо
Интерпретация культурного слоя раннетрипольского поселения Бернашевка I
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Наталья Бурдо
Керамические прясла культурного комплекса Триполье-Кукутень
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Михаил Видейко
Исследования поселения Триполье
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.