EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu. Telegraful s-a răspândit foarte repede și o rețea de sârme se întindea în întreaga lume.

În 1837, pictorul si fizicianul american Samuel Morse a inventat primul aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840. Pentru a trimite mesaje prin fir, Morse elaborează în 1838 un cod simplu de puncte și liniuțe, care reprezentau literele alfabetului, cunoscut ca „alfabetul Morse".

Atât codul Morse cât și aparatul telegrafic au fost îmbunătățite de-a lungul vremii, telegraful devenind mai bine de un secol cel mai răspândit sistem de comunicare și transmitere a informației, până la apariția internetului. Sistemul de telegrafie a constat dintr-o serie de stații repetoare de-a lungul traseului liniei de transmisie. Fiecare stație avea un operator care primea și transmitea mesaje prin telegraf. Aparatul Morse transmitea circa 25 de cuvinte pe minut, care erau înregistrate codificat pe o bandă de hârtie. Operatorul însărcinat cu transmiterea mesajului îl decodifica și îl scria pe hârtie folosind o mașină de scris specială.

În Basarabia, telegraful a pătruns în 1860: la 8 aprilie își începe activitatea stația telegrafică Bender, iar la 24 aprilie cea din Chișinău, urmare a construcției primei linii telegrafice Odesa-Chișinău-Leova. În prezent, s-a renunțat la serviciile de telegrafie. Singurii care mai folosesc comunicarea codificată sunt radioamatorii.

Aparatul telegrafic Morse prezentat provine de la uzina electrotehnică Osinoostrovsky, Uniunea Sovietică, și datează cu anul 1934. Exponatul a fost restaurat de către Mihail Culașco.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. X [XXV], nr. 1


Исследования поселения Триполье
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Исследования поселения Триполье

Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Cuvinte-cheie: așezarea Tripolie, V. Chvojka, săpături, etapa Tripolie BI-II, așezări de dimensiuni mari.

Rezumat: Articolul este dedicat cercetărilor așezării care a dat nume culturii Tripolie. Primele investigații în cadrul acesteia au fost efectuate de către V. Chvojka în toamna anului 1897, când a studiat așezarea din vecinătatea satului Tripolie, situat la 40 de kilometri sud de Kiev. În ciuda faptului că de la excavarea acesteia au trecut mai bine de o sută de ani, rezultatele cercetărilor, cu excepția a două pagini într-un articol din 1901 și două ilustrații, nu au fost publicate. Chiar și amplasarea secțiunii a fost uitată și după 100 de ani a trebuit căutată din nou, folosind pentru identificarea ei materiale de arhivă. În acest articol este prezentată o scurtă istorie a „redescoperirii". Noi oferim, de asemenea, interpretarea obiectelor cercetate în lumina cunoștințelor contemporane despre construcțiile culturii Tripolie. Este realizată descrierea descoperirilor făcute și locul acestora în cadrul periodizării actuale a așezărilor culturii Tripolie. La realizarea articolului au fost utilizate materiale care sunt stocate în arhiva științifică a Institu- tului de Arheologie a Academiei de Științe din Ucraina și unele piese de la Muzeul Național de Istorie a Ucrainei. Actualmente Tripolie este cea mai mare (aproximativ 100 hectare) așezare în regiune și, în același timp, una dintre cele mai timpurii, încadrându-se în etapa BI-II a culturii Tripolie (aproximativ 4400-4200 BC). Lucrarea de față reprezintă nu doar publicarea materialelor uitate, dar, de asemenea, prezintă perspectiva continuării cercetărilor în cadrul sitului eponim și al împrejurimilor sale.

Lista ilustrațiilor
Fig. 1. Fragment din Autorizația de săpătură acordată lui V.V. Chvojka, emisă de Comisia arheologică Imperială pentru dreptul de excavare, inclusiv în zona de lângă satul Tripolie în anul 1909.
Fig. 2. O pagină din jurnalul de câmp al lui V.V. Chvojka din 1897, cu o vedere panoramică a locului de excavare din apropierea satului Tripolie, regiunea Kiev. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 3. Panorama săpăturilor din apropierea satului Tripolie, lucrările lui V.V. Chvojka cu o planșă pregătită pentru publicare. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 4. Fotografie de pe planșa pentru publicație în care este inclusă panorama săpăturilor și schițele mai multor săpături de la Tripolie, realizate de V.V. Chvojka în baza materialelor din jurnalul de teren. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 5. Materiale cartografice legate de săpăturile de la Tripolie: 1 - schema amplasării secțiunilor, publicată V.V. Chvojka în 1904; 2 - fragment al unei hărți Schubert, care a fost, probabil, utilizată la crearea schemei; 3 - un fragment din schema lui V.V. Chvojka orientată cu marginea superioară spre nord. Săgeata indică poziția secțiunii reprezentată pe schemă în limitele hărții.
Fig. 6. Corelarea panoramei săpăturilor de la Tripolie realizate de V.V. Chvojka cu imaginile satelitare. Numerele reprezintă: 1 - locul din care a fost realizată schița zonei; 2 - un deal din centrul istoric al localității Tripolie unde se afla biserica; 3 - mori de vânt (pe partea dreapta a panoramei), 4 - morile de vânt (pe partea stângă a panoramei) de pe Diviči Hora. Locul de săpătură este încercuit cu alb.
Fig. 7. Imagini contemporane ale locului săpăturilor arheologice ale lui V.V. Chvojka la Tripolie: a - vedere dinspre periferia Tripolie, numărul 4 desemnează Diviči Hora, corespunde înălțimii de pe panorama din stânga; b - vedere spre panta platoului unde este amplasată așezarea dinspre valea râului Krasnoe; c - vedere spre șantier dinspre marginea localității Tripolie, numărul 1 indică locația din care ar fi fost produsă schița panoramei; săgeata indică locul în care în 2003 a fost plasat sondajul.
Fig. 8. Tripolie, cercetarea din anul 2003: 1 - sondaj, vedere generală; 2 - stratul cultural cu rămășițele construcțiilor arse ale culturii Tripolie; 3 - un fragment de vas piriform cu ornament adâncit; 4 - fragmentele unei amforete pictate.
Fig. 9. Tripolie, excavările din 1897, schițe de V.V. Chvojka. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 10. Tripolie, excavările din 1897, schițe de V.V. Chvojka. Grupul vaselor și a craniului. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 11. Tripolie, excavările din 1897, schițe de V.V. Chvojka. Fragmentul unei pagini cu data 03 octombrie 1897.
Grup de vase în una din secțiuni. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 12. Tripolie, excavările din 1897, schițe de săpătură realizate de V.V. Chvojka și, ulterior, folosite pentru crearea tabelelor utilizate la pregătirea materialelor pentru publicare. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 13. Descoperiri de la Tripolie: 1 - piese din piatră; 2 - topor de cupru. Schițele lui V.V. Chvojka (1) și fotografie
(2) din publicațiile anului 1901.
Fig. 14. Tripolie, săpăturile lui V.V. Chvojka. 1 - veche etichetă de muzeu cu o inscripție care indică faptul că această descoperire a fost făcută la Tripolie. 2-4 - capac în formă de „coif suedez" cu ornament adâncit descoperite la Tripolie. Muzeul Național de Istorie a Ucrainei, Kiev.
Fig. 15. Fragmente de ceramică pictată probabil descoperite în timpul săpăturilor de la Tripolie. Desene din planșa pe care V.V. Chvojka a pregătit-o pentru publicare. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.
Fig. 16. Imaginea săpăturilor de la Tripolie lângă râul Krasna, cercetările lui V.V. Chvojka de la începutul secolului XX: 1 - eticheta lipită pe rama în care a fost încadrată fotografia; 2 - fotografia din cadrul excavării, cu contur sunt evidențiate vasele descoperite; 3-4 - aceleași vase în dimensiuni mari. Arhiva științifică a Institutului de Arheologie al AŞ din Ucraina, Kiev.

Михаил Видейко, Джон Чапмен, Биссерка Гейдарская, Наталья Бурдо, Эдуард Овчинников, Галина Пашкевич, Наталья Шевченко
Cercetarea mega-structurii din așezarea culturii Tripol’e de lângă satul Nebelivka în anul 2012
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Михаил Видейко, Рене Улрау, Евгений Слесарев, Мария Видейко
Новые исследования на поселении трипольской культуры этапа BI-II Коломийцив Яр
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Михаил Видейко, Джон Чапмен, Наталья Бурдо, Биссерка Гейдарская, Стоилка Игнатова, Светлана Иванова, Виталий Рудь
Cercetări în cadrul proiectului „Early urbanism in prehistoric Europe: the case of the Trypillian mega-sites” în anul 2013
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Михаил Видейко
Кризисы и ранние процессы урбанизации в Европе
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Михаил Видейко
Многоканальные гончарные горны в трипольской культуре и развитие гончарного ремесла
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Una din marile realizări tehnice care a revoluționat ideea de timp și spațiu, deschizând o nouă eră în istoria comunicării, este telegrafia. Aceasta se bazează pe transmiterea semnalelor electrice printr-un cablu pe distanțe lungi, permițând oamenilor să comunice instantaneu...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC