Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică. În icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață", ierarhul este reprezentat bust, binecuvântând Evanghelia. Este încadrat de două medalioane rotunde care păstrează chipul Mântuitorului și cel al Maicii Domnului, care îi oferă Evanghelia și omoforul. Sf. Nicolae, mai timpuriu decât alți sfinți, a fost înfățișat cu scene din ciclul său hagiografic. Primele imagini din viața sfântului datează din secolul al XI-lea, reprezentate pe o icoană pliantă din mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai.
Icoana muzeală datează de la începutul secolului al XIX-lea, păstrând sipetul tradițional, specific icoanelor clasice. Douăsprezece casete oferă imagini din viața sfântului, dispuse de la stânga la dreapta: câte patru pe latura superioară și inferioară și câte două în registrele laterale, după cum urmează: Nașterea Sf. Nicolae (1), Botezul Sf. Nicolae (2), Miracolul vindecării femeii ciunge (3), Ucenicia tânărului Nicolae (4), Hirotonirea întru diacon (5), Hirotonirea întru episcop (6), Visul lui Constantin (7), Sf. Nicolae salvează trei voievozi de la execuţie (8), Miracolul salvării de la înec (9), Minunea salvării lui Vasile de la arabi (10), Adormirea Sf. Nicolae (11) și Transferarea moaștelor Sf. Nicolae în or. Bari (12).
Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 6/19 decembrie, ziua nașterii sale, și la 9/22 mai, ziua în care moaștele sfântului au fost transferate de la Myra la Bari (1087). Dintre toți sfinții lumii creștine, chipul Sf. Nicolae este unul dintre cele mai populare, astfel încât chiar și o persoană fără experiență în domeniul iconografiei ar recunoaște cu ușurință imaginea sa.
Sf. Nicolae s-a născut în Imperiul Roman, la Patara, provincia Lichia, în perioada 260-280, sursele timpurii trecând cu vederea data exactă a nașterii. Provenea dintr-un neam avut, dar faima și luxul îi erau străine. S-a consacrat de timpuriu rugăciunii și studierii Sfintei Scripturi, deprinzând cu ușurință și alte discipline. Refuza petrecerile gălăgioase și discuțiile pustii, mergea regulat la biserică și stăruia asupra unei vieți feciorelnice. Mai târziu s-a consacrat slujirii pastorale, apărând cu perseverență credința creștină și pronunțându-se ferm împotriva ereziilor.
Grație grijii față de oameni și binefacerilor pe care le-a manifestat pretutindeni, a devenit foarte popular nu doar la Myra, ci și în împrejurimi. Harul Sfântului Duh, sălășluit în inima lui, s-a manifestat prin minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, calificativul „Făcătorul de minuni" devenind un atribut indispensabil al numelui său. Sf. Nicolae s-a stins din viață în anii '30 ai secolului IV (circa 334-337), osemintele fiindu-i depuse în somptuosul cavou de marmură din catedrala episcopală în care a păstorit ani la rând. Aceasta a devenit, la scurt timp, un important centru de pelerinaj.
Sfânta Tradiție a păstrat cu acuratețe trăsăturile portretului sfântului, apariția sa pe icoane remarcându-se printr-o individualitate pronunțată. Arta bisericească a adunat multiple reprezentări iconografice - de la imaginea până la umăr la cea în plină statură. Diversitatea acestor reprezentări sugerează că iconografia finală a imaginii Sf. Nicolae nu era încă formată, constituindu-se abia prin secolele X-XI. Se spune că un rol important în venerarea Sf. Nicolae l-a jucat o icoană autentică din bazilica din Myra, executată în timpul vieții sfântului, menționată în surse scrise încă din secolul al XI-lea.
Icoanele cu ciclul hagiografic al Sfântului Nicolae au cunoscut o largă răspândire atât în arta bizantină, cât și în cea post-bizantină, confirmând importanța și popularitatea cultului său.
Михаил Видейко, Джон Чапмен, Биссерка Гейдарская, Наталья Бурдо, Эдуард Овчинников, Галина Пашкевич, Наталья Шевченко
Cercetarea mega-structurii din așezarea culturii Tripol’e de lângă satul Nebelivka în anul 2012
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În anul 2012, în cadrul proiectului științific „The Tripillia Mega-Sites Project" (Early urbanism in prehistoric Europe: the case of the Tripillia mega-sites) expediția ucraineano-britanică a continuat investigațiile arheologice la așezarea-gigant de lângă satul Nebelivka. Cercetările au fost posibile grație susținerii din partea Arts and Humanities Research Council (AHRC) (Grant No. AH/I025867: 2012-2016), precum și National Geographic Society (Grant No. 2012/211). Au fost investigate vestigiile unei construcții de proporții deosebit de mari 21×60 m, numită, respectiv, megastructură. Aceasta se deosebește de construcțiile tripoliene cunoscute până acum prin: dimensiunile gigantice, planimetria neobișnuită, particularitățile construcției, detaliile de amenajare a interiorului.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Nebilivka. Planul unei porțiuni a așezării tripoliene, unde au fost întreprinse investigații: 1 - plan general; 2 - parcela cu mega-structură (B5).
Fig. 2. Nebilivka. Imagine de ansamblu asupra locului amplasării așezării tripoliene: 1 - poză efectuată din balon- aerostat (direcția nord-vest); 2 - dinspre sud, de pe malul opus al râului.
Fig. 3. Nebilivka. Mega-structura, imagine din balon-aerostat: 1 - după curățarea straturilor de lipitură; 2 - după scoaterea stratului superior de lipitură.
Fig. 4. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii: 1 - imagine de ansamblu a procesului de investigații; 2 - șantierul după curățarea straturilor de lipitură.
Fig. 5. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii. Partea de vest a șantierului, straturile de lipitură: 1 - în regiunea platformei nr. 1; 2 - în regiunea platformei nr. 7; 3 - în regiunea platformei nr. 2, vedere dinspre sud.
Fig. 6. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului (imagine din balon-aerostat după demantelarea stratului superior de lipitură), schema amplasării obiectelor: a - râșniță; b - construcție rectangulară cu râșniță; c - platforma nr. 2; d - platforma nr. 4; de - prag: e - podium; f - platforma nr. 1; g - platforma nr. 3; h - aglomerație de cupe și vase la gura gropii din preajma platformei nr. 5; i - platforma nr. 5; j - platforma nr. 6; k - rămășițe ale arcei de la intrare; l, r - fâșii de lipitură; m-p - praguri, q - platforma nr. 7.
Fig. 7. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului. Platformă rotunjită de pe suprafața stratului de lipitură: 1, 2 - platforma și vasele distruse după curățarea inițială; 3 - platforma după extragerea fragmentelor de vase și a stratului superior de lipitură.
Fig. 8. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, podiumul: 1, 2 - imagine de ansamblu; 3, 4 - secționări; 5 - fragment cu urme de lipitură de la peretele construcției.
Fig. 9. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, rămășițe de pithos din preajma podiumului: 1, 2 - fragmente de pithos cu ornament liniar; 3 - rămășițele pithosului în procesul de curățare.
Fig. 10. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, pithose: 1 - rămășițele pithosului după curățare; 2 - rămășițele pithosului în timpul demantelării; 3 - fragment de pithos cu ornament adâncit; 4 - rămășițele unui pithos de dimensiuni mici.
Fig. 11. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, platformele la nivelul actual de călcare: 1 - imagine de ansamblu a platformei nr. 4; 2, 3 - imagine de ansamblu a platformei nr. 2; 4 - platforma nr. 4 în secțiune; 5 - secțiunea platformei nr. 2.
Fig. 12. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, platforma nr. 2: 1 - imagine de ansamblu, la dreapta - construcția rectangulară cu râșniță; 2 - fragment de la marginea ornamentată prin adâncire a platformei nr. 2; 3 - porțiune a platformei nr. 2; 4 - imaginea platformei nr. 2 în timpul demantelării.
Fig. 13. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, platforma nr. 2: 1 - imagine de ansamblu după demantelare; 2 - imaginea platformei după conservare; 3 - fragment de platformă cu decor din linii adâncite.
Fig. 14. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, construcția rectangulară cu râșniță: 1 - la începutul curățării; 2 - după curățare.
Fig. 15. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, construcția rectangulară cu râșniță: 1 - partea de la colț și rămășițele unui vas; 2 - lipitura fundului și rămășițele unei amenajări în centru; 3 - fragment de margine; 4 - partea de la colț.
Fig. 16. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, râșnița și rămășițele celei de a doua (?) construcții rectangulare.
Fig. 17. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, rămășițe ale pragurilor: 1 - intrarea principală dinspre est; 2 - intrarea din coridor în încăperea din stânga.
Fig. 18. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, rămășițe ale pragului de la marginea de vest.
Fig. 19. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de est a șantierului, fâșii de lipitură: 1, 2, 4 - imagini de ansamblu a fâșiei de sud; 3 - secțiunea fâșiei de nord.
Fig. 20. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, ceramică descoperită printre straturile de lipitură.
Fig. 21. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, aglomerații de fragmente de vase și cupe întregi descoperite în preajma platformei nr. 5.
Fig. 22. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, inventar: 1 - piesă din metal galben; 2 - colier din dinți de animal răpitor.
Михаил Видейко
Кризисы и ранние процессы урбанизации в Европе
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Mykhailo Videiko
Datele C14 şi cronologia absolută a culturii Cucuteni-Trypillia: ce şi cum datăm de fapt?
Tyragetia, serie nouă, vol. XVIII [XXXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Михаил Видейко
Исследования поселения Триполье
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Наталья Бурдо
Интерпретация культурного слоя раннетрипольского поселения Бернашевка I
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Наталья Бурдо
Urme de practică rituală în așezarea tripoliană gigant de la Maydanetske
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.