Descoperire întâmplătoare. Vasul de metal a fost, probabil, utilizat în calitate de urnă funerară. A fost găsit împreună cu un alt vas, de tip scoică, utilizat drept capac pentru urna funerară, într-o surpătură a drumului pe teritoriul rezervației naturale Iahorlâc, raionul Dubăsari. Satul Iahorlâc este situat la gura pârâului omonim, care este afluent de stânga al fluviului Nistru.
Aparține tipului Hemmoo (sau Eggers 63) și constituie o descoperire rară în siturile antice târzii din secolele II - III de după Hristos. Acest tip de vase este considerat de cercetători a fi de origine italică, galo-italică sau mediteraneană, utilizat frecvent în calitate de urnă funerară sau de inventar funerar de către bastarni. În momentul descoperirii era, conform recuperatorilor, plin cu „pământ și oase arse".
Recipientul a fost găsit împreună cu un vas din tablă de alamă, care avea pereții ondulați sau canelați. Are înălțimea de 14,9 cm (fără inelul suportului fundului). Diametrul corpului vasului este de 19,5 cm. Înălțimea totală a a vasului aste de 16,2 cm. Buza vasului este trasă în afară, având diametrul de 20,5 cm. Recipientul este confecționat din tablă subțire de alamă, de doar 0,1 cm grosime. Partea superioară a vasului este ornamentată modest. Pe mijlocul buzei, în exterior, are incizată o linie orizontală superficială. Tot pe exterior, trecerea de la buză la la corpul vasului este marcată de o canelură lată de 0,3 cm. De la nivelul acestei caneluri buza vasului este îngroșată până la 0,25 cm. Pe partea superioară a buzei vasului, pe două părți dispuse simetric, au fost decupate urechiușele de formă semicirculară, cu baza realizată în trepte. Urechiușele vasului au înălțimea de 2,2 cm și lățimea de 5,1 cm. Împreună cu „treptele" de la bază, urechiușele sunt late de 6,1 cm. Pe mijlocul urechiușei a fost realizat orificiul pentru toartă, de formă circulară alungită, cu dimensiunile de 1,2 x 1,5 cm.
Ornamentul din partea superioară a corpului vasului este reprezentat de două benzi, formate din câte două linii incizate, dispuse paralel, cu distanța între linii de 0,2 și 0,4 cm. Intervalul dintre cele două benzi este de 0,9 cm. Toarta vasului, în forma de semicerc, este mobilă, destul de groasă, rectangulară în secțiune (08 x 0,9 cm). Este realizată dintr-o bară alamă cu colțurile rotunjite. Are capetele subțiate până la 0,6 cm și lățite până la 0,9 cm, pe o lungime de 2,6 cm, care amintesc capete de pasăre. Pe partea mediană, pe trei părți ale barei din care a fost confecționată toarta, au fost realizate semne incizate, care amintesc cifrele romane IX și XI. Fundul vasului a fost confecționat dintr-o foaie de tablă aparte. Aceasta a fost lucrată prin presare la strung. Drept mărturie servește adâncitura de la tija de fixare a strungului, care s-a păstrat pe partea centrală a fundului vasului. În jurul acestei adâncituri a fost realizat un ornament format din două benzi de linii concentrice, cu diametrul de 1,8 cm și, respectiv, de 5,9 cm. Partea inferioară a vasului este supraînălțată și se sprijină pe un suport/fund inelar, format prin modelarea pereților vasului și îndoirea la strung a piesei care a format fundul propriu-zis. Acesta are diametrul de 8,7 cm.
Pentru spațiul nord-vest pontic și est-carpatic vom menționa câteva situri sau puncte disparate, în care au fost descoperite fragmente de vase de metal, utilizate în calitate de inventar funerar sau urne funerare. Este vorba de descoperirile din complexele funerare ale unor necropole plane, datate cu primele secole ale erei noastre, de la Hansca-Lutăria II și Dănceni-Ialoveni. Aici au fost identificate, prin săpătură, morminte nobiliare, fragmente de vase de bronz cu toarte de metal, asemănătoare vasului de la Iahorlîc.
Михаил Видейко, Джон Чапмен, Биссерка Гейдарская, Наталья Бурдо, Эдуард Овчинников, Галина Пашкевич, Наталья Шевченко
Cercetarea mega-structurii din așezarea culturii Tripol’e de lângă satul Nebelivka în anul 2012
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În anul 2012, în cadrul proiectului științific „The Tripillia Mega-Sites Project" (Early urbanism in prehistoric Europe: the case of the Tripillia mega-sites) expediția ucraineano-britanică a continuat investigațiile arheologice la așezarea-gigant de lângă satul Nebelivka. Cercetările au fost posibile grație susținerii din partea Arts and Humanities Research Council (AHRC) (Grant No. AH/I025867: 2012-2016), precum și National Geographic Society (Grant No. 2012/211). Au fost investigate vestigiile unei construcții de proporții deosebit de mari 21×60 m, numită, respectiv, megastructură. Aceasta se deosebește de construcțiile tripoliene cunoscute până acum prin: dimensiunile gigantice, planimetria neobișnuită, particularitățile construcției, detaliile de amenajare a interiorului.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Nebilivka. Planul unei porțiuni a așezării tripoliene, unde au fost întreprinse investigații: 1 - plan general; 2 - parcela cu mega-structură (B5).
Fig. 2. Nebilivka. Imagine de ansamblu asupra locului amplasării așezării tripoliene: 1 - poză efectuată din balon- aerostat (direcția nord-vest); 2 - dinspre sud, de pe malul opus al râului.
Fig. 3. Nebilivka. Mega-structura, imagine din balon-aerostat: 1 - după curățarea straturilor de lipitură; 2 - după scoaterea stratului superior de lipitură.
Fig. 4. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii: 1 - imagine de ansamblu a procesului de investigații; 2 - șantierul după curățarea straturilor de lipitură.
Fig. 5. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii. Partea de vest a șantierului, straturile de lipitură: 1 - în regiunea platformei nr. 1; 2 - în regiunea platformei nr. 7; 3 - în regiunea platformei nr. 2, vedere dinspre sud.
Fig. 6. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului (imagine din balon-aerostat după demantelarea stratului superior de lipitură), schema amplasării obiectelor: a - râșniță; b - construcție rectangulară cu râșniță; c - platforma nr. 2; d - platforma nr. 4; de - prag: e - podium; f - platforma nr. 1; g - platforma nr. 3; h - aglomerație de cupe și vase la gura gropii din preajma platformei nr. 5; i - platforma nr. 5; j - platforma nr. 6; k - rămășițe ale arcei de la intrare; l, r - fâșii de lipitură; m-p - praguri, q - platforma nr. 7.
Fig. 7. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului. Platformă rotunjită de pe suprafața stratului de lipitură: 1, 2 - platforma și vasele distruse după curățarea inițială; 3 - platforma după extragerea fragmentelor de vase și a stratului superior de lipitură.
Fig. 8. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, podiumul: 1, 2 - imagine de ansamblu; 3, 4 - secționări; 5 - fragment cu urme de lipitură de la peretele construcției.
Fig. 9. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, rămășițe de pithos din preajma podiumului: 1, 2 - fragmente de pithos cu ornament liniar; 3 - rămășițele pithosului în procesul de curățare.
Fig. 10. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, pithose: 1 - rămășițele pithosului după curățare; 2 - rămășițele pithosului în timpul demantelării; 3 - fragment de pithos cu ornament adâncit; 4 - rămășițele unui pithos de dimensiuni mici.
Fig. 11. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, platformele la nivelul actual de călcare: 1 - imagine de ansamblu a platformei nr. 4; 2, 3 - imagine de ansamblu a platformei nr. 2; 4 - platforma nr. 4 în secțiune; 5 - secțiunea platformei nr. 2.
Fig. 12. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, platforma nr. 2: 1 - imagine de ansamblu, la dreapta - construcția rectangulară cu râșniță; 2 - fragment de la marginea ornamentată prin adâncire a platformei nr. 2; 3 - porțiune a platformei nr. 2; 4 - imaginea platformei nr. 2 în timpul demantelării.
Fig. 13. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, platforma nr. 2: 1 - imagine de ansamblu după demantelare; 2 - imaginea platformei după conservare; 3 - fragment de platformă cu decor din linii adâncite.
Fig. 14. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, construcția rectangulară cu râșniță: 1 - la începutul curățării; 2 - după curățare.
Fig. 15. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, construcția rectangulară cu râșniță: 1 - partea de la colț și rămășițele unui vas; 2 - lipitura fundului și rămășițele unei amenajări în centru; 3 - fragment de margine; 4 - partea de la colț.
Fig. 16. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, râșnița și rămășițele celei de a doua (?) construcții rectangulare.
Fig. 17. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, rămășițe ale pragurilor: 1 - intrarea principală dinspre est; 2 - intrarea din coridor în încăperea din stânga.
Fig. 18. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, rămășițe ale pragului de la marginea de vest.
Fig. 19. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de est a șantierului, fâșii de lipitură: 1, 2, 4 - imagini de ansamblu a fâșiei de sud; 3 - secțiunea fâșiei de nord.
Fig. 20. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, ceramică descoperită printre straturile de lipitură.
Fig. 21. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, aglomerații de fragmente de vase și cupe întregi descoperite în preajma platformei nr. 5.
Fig. 22. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, inventar: 1 - piesă din metal galben; 2 - colier din dinți de animal răpitor.
Наталья Бурдо
Urme de practică rituală în așezarea tripoliană gigant de la Maydanetske
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Михаил Видейко
Исследования поселения Триполье
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Михаил Видейко
Кризисы и ранние процессы урбанизации в Европе
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Наталья Бурдо
Интерпретация культурного слоя раннетрипольского поселения Бернашевка I
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Наталья Бурдо
Керамические прясла культурного комплекса Триполье-Кукутень
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Descoperire întâmplătoare. Vasul de metal a fost, probabil, utilizat în calitate de urnă funerară. A fost găsit împreună cu un alt vas, de tip scoică, utilizat drept capac pentru urna funerară, într-o surpătură a drumului pe teritoriul rezervației naturale Iahorlâc, raionul Dubăsari. Satul Iahorlâc este situat la gura pârâului omonim, care este afluent de stânga al fluviului Nistru...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.