Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.
Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.
La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.
În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.
Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.
Михаил Видейко, Джон Чапмен, Биссерка Гейдарская, Наталья Бурдо, Эдуард Овчинников, Галина Пашкевич, Наталья Шевченко
Cercetarea mega-structurii din așezarea culturii Tripol’e de lângă satul Nebelivka în anul 2012
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În anul 2012, în cadrul proiectului științific „The Tripillia Mega-Sites Project" (Early urbanism in prehistoric Europe: the case of the Tripillia mega-sites) expediția ucraineano-britanică a continuat investigațiile arheologice la așezarea-gigant de lângă satul Nebelivka. Cercetările au fost posibile grație susținerii din partea Arts and Humanities Research Council (AHRC) (Grant No. AH/I025867: 2012-2016), precum și National Geographic Society (Grant No. 2012/211). Au fost investigate vestigiile unei construcții de proporții deosebit de mari 21×60 m, numită, respectiv, megastructură. Aceasta se deosebește de construcțiile tripoliene cunoscute până acum prin: dimensiunile gigantice, planimetria neobișnuită, particularitățile construcției, detaliile de amenajare a interiorului.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Nebilivka. Planul unei porțiuni a așezării tripoliene, unde au fost întreprinse investigații: 1 - plan general; 2 - parcela cu mega-structură (B5).
Fig. 2. Nebilivka. Imagine de ansamblu asupra locului amplasării așezării tripoliene: 1 - poză efectuată din balon- aerostat (direcția nord-vest); 2 - dinspre sud, de pe malul opus al râului.
Fig. 3. Nebilivka. Mega-structura, imagine din balon-aerostat: 1 - după curățarea straturilor de lipitură; 2 - după scoaterea stratului superior de lipitură.
Fig. 4. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii: 1 - imagine de ansamblu a procesului de investigații; 2 - șantierul după curățarea straturilor de lipitură.
Fig. 5. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii. Partea de vest a șantierului, straturile de lipitură: 1 - în regiunea platformei nr. 1; 2 - în regiunea platformei nr. 7; 3 - în regiunea platformei nr. 2, vedere dinspre sud.
Fig. 6. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului (imagine din balon-aerostat după demantelarea stratului superior de lipitură), schema amplasării obiectelor: a - râșniță; b - construcție rectangulară cu râșniță; c - platforma nr. 2; d - platforma nr. 4; de - prag: e - podium; f - platforma nr. 1; g - platforma nr. 3; h - aglomerație de cupe și vase la gura gropii din preajma platformei nr. 5; i - platforma nr. 5; j - platforma nr. 6; k - rămășițe ale arcei de la intrare; l, r - fâșii de lipitură; m-p - praguri, q - platforma nr. 7.
Fig. 7. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului. Platformă rotunjită de pe suprafața stratului de lipitură: 1, 2 - platforma și vasele distruse după curățarea inițială; 3 - platforma după extragerea fragmentelor de vase și a stratului superior de lipitură.
Fig. 8. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, podiumul: 1, 2 - imagine de ansamblu; 3, 4 - secționări; 5 - fragment cu urme de lipitură de la peretele construcției.
Fig. 9. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, rămășițe de pithos din preajma podiumului: 1, 2 - fragmente de pithos cu ornament liniar; 3 - rămășițele pithosului în procesul de curățare.
Fig. 10. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, pithose: 1 - rămășițele pithosului după curățare; 2 - rămășițele pithosului în timpul demantelării; 3 - fragment de pithos cu ornament adâncit; 4 - rămășițele unui pithos de dimensiuni mici.
Fig. 11. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, platformele la nivelul actual de călcare: 1 - imagine de ansamblu a platformei nr. 4; 2, 3 - imagine de ansamblu a platformei nr. 2; 4 - platforma nr. 4 în secțiune; 5 - secțiunea platformei nr. 2.
Fig. 12. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, platforma nr. 2: 1 - imagine de ansamblu, la dreapta - construcția rectangulară cu râșniță; 2 - fragment de la marginea ornamentată prin adâncire a platformei nr. 2; 3 - porțiune a platformei nr. 2; 4 - imaginea platformei nr. 2 în timpul demantelării.
Fig. 13. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, platforma nr. 2: 1 - imagine de ansamblu după demantelare; 2 - imaginea platformei după conservare; 3 - fragment de platformă cu decor din linii adâncite.
Fig. 14. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, construcția rectangulară cu râșniță: 1 - la începutul curățării; 2 - după curățare.
Fig. 15. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, construcția rectangulară cu râșniță: 1 - partea de la colț și rămășițele unui vas; 2 - lipitura fundului și rămășițele unei amenajări în centru; 3 - fragment de margine; 4 - partea de la colț.
Fig. 16. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, râșnița și rămășițele celei de a doua (?) construcții rectangulare.
Fig. 17. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, rămășițe ale pragurilor: 1 - intrarea principală dinspre est; 2 - intrarea din coridor în încăperea din stânga.
Fig. 18. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, rămășițe ale pragului de la marginea de vest.
Fig. 19. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de est a șantierului, fâșii de lipitură: 1, 2, 4 - imagini de ansamblu a fâșiei de sud; 3 - secțiunea fâșiei de nord.
Fig. 20. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, ceramică descoperită printre straturile de lipitură.
Fig. 21. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, aglomerații de fragmente de vase și cupe întregi descoperite în preajma platformei nr. 5.
Fig. 22. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, inventar: 1 - piesă din metal galben; 2 - colier din dinți de animal răpitor.
Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
