Anul acesta comemorăm 350 de ani de la nașterea și 300 de la moartea lui Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673- 21 august 1723), cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale românești.
Dimitrie Cantemir reprezintă una din cele mai înalte culmi de gândire a vremii sale în toate domeniile de care geniul său s-a apropiat - istoriografie, geografie, filosofie deschizându-le noi perspective de dezvoltare. Marele cărturar a cunoscut în profunzime mediul musulman, învățând pe lângă limbile occidentale și cele orientale (turca, persana şi araba), adăugând, la instrucția deja amplă, şi cunoştinţe de logică, medicină, științele naturii, astronomie şi de muzică. Solid informat în variate domenii, politolog, diplomat înnăscut, beizadeaua creștină a câștigat încrederea sultanului Ahmed al III-lea, de la care a obținut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiale, pe care le-a utilizat în realizarea celebrei opere „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", rămasă şi astăzi o lucrare de referință în bibliografia de specialitate.
Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează varianta germană a acestei lucrări, editată la Hamburg, în anul 1745. Această ediție este un volum impunător de 863 pagini, însoțită de o prefață a editorului, în limba germană, în care sunt consemnate cuvinte de laudă, de prețuire: „...considerăm că o asemenea operă de o însemnătate atât de mare trebuie să fie cunoscută nemților în limba lor maternă..."
Dimitrie Cantemir a fost primul cărturar care a arătat că istoria Imperiului Otoman se împarte în două părți. Prima parte, cea a creșterii, cuprinde biografiile a 19 sultani şi se încheie pe la 1672 când imperiul intră într-o nouă fază, cea a declinului politic şi militar. Prin această lucrare Cantemir încearcă să atragă atenția asupra necesității închegării unei alianțe a țărilor europene împotriva expansiunii turcești. În același timp, autorul are cuvinte de laudă pentru unele aspecte ale culturii poporului turc.
Ca şi „Descrierea Moldovei", „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", s-a bucurat de o largă popularitate în cultura țărilor europene. Lucrarea a fost tradusă mai întâi în rusește de către Dimitrie Grozin, fără a fi tipărită. După moartea lui Dimitrie Cantemir, datorită fiului său Antioh, devenit ambasador al Rusiei la Londra, apoi la Paris, această scriere fundamentală a cărturarului nostru a fost tradusă şi editată în limbile engleză (două volume, 1734-1735, urmată de o nouă ediție în 1756), franceză (1743, în patru volume mici). În 1745 lucrarea apare în limba germană. Ea a fost citită, prețuită înalt şi folosită în scrierile lor de către Voltaire, Byron, Victor Hugo ş.a. şi este primul tratat ce abordează problema puterii otomane şi a caracterului multicultural din imperiu. Lucrul asupra acestei opere a început în timpul aflării în Imperiul Otoman, fiind reluată după 1711 şi terminată in 1717. Această lucrare îi aduce faima europeană şi îl situează printre marii cărturari ai vremii.
Михаил Видейко, Джон Чапмен, Биссерка Гейдарская, Наталья Бурдо, Эдуард Овчинников, Галина Пашкевич, Наталья Шевченко
Cercetarea mega-structurii din așezarea culturii Tripol’e de lângă satul Nebelivka în anul 2012
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În anul 2012, în cadrul proiectului științific „The Tripillia Mega-Sites Project" (Early urbanism in prehistoric Europe: the case of the Tripillia mega-sites) expediția ucraineano-britanică a continuat investigațiile arheologice la așezarea-gigant de lângă satul Nebelivka. Cercetările au fost posibile grație susținerii din partea Arts and Humanities Research Council (AHRC) (Grant No. AH/I025867: 2012-2016), precum și National Geographic Society (Grant No. 2012/211). Au fost investigate vestigiile unei construcții de proporții deosebit de mari 21×60 m, numită, respectiv, megastructură. Aceasta se deosebește de construcțiile tripoliene cunoscute până acum prin: dimensiunile gigantice, planimetria neobișnuită, particularitățile construcției, detaliile de amenajare a interiorului.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Nebilivka. Planul unei porțiuni a așezării tripoliene, unde au fost întreprinse investigații: 1 - plan general; 2 - parcela cu mega-structură (B5).
Fig. 2. Nebilivka. Imagine de ansamblu asupra locului amplasării așezării tripoliene: 1 - poză efectuată din balon- aerostat (direcția nord-vest); 2 - dinspre sud, de pe malul opus al râului.
Fig. 3. Nebilivka. Mega-structura, imagine din balon-aerostat: 1 - după curățarea straturilor de lipitură; 2 - după scoaterea stratului superior de lipitură.
Fig. 4. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii: 1 - imagine de ansamblu a procesului de investigații; 2 - șantierul după curățarea straturilor de lipitură.
Fig. 5. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii. Partea de vest a șantierului, straturile de lipitură: 1 - în regiunea platformei nr. 1; 2 - în regiunea platformei nr. 7; 3 - în regiunea platformei nr. 2, vedere dinspre sud.
Fig. 6. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului (imagine din balon-aerostat după demantelarea stratului superior de lipitură), schema amplasării obiectelor: a - râșniță; b - construcție rectangulară cu râșniță; c - platforma nr. 2; d - platforma nr. 4; de - prag: e - podium; f - platforma nr. 1; g - platforma nr. 3; h - aglomerație de cupe și vase la gura gropii din preajma platformei nr. 5; i - platforma nr. 5; j - platforma nr. 6; k - rămășițe ale arcei de la intrare; l, r - fâșii de lipitură; m-p - praguri, q - platforma nr. 7.
Fig. 7. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului. Platformă rotunjită de pe suprafața stratului de lipitură: 1, 2 - platforma și vasele distruse după curățarea inițială; 3 - platforma după extragerea fragmentelor de vase și a stratului superior de lipitură.
Fig. 8. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, podiumul: 1, 2 - imagine de ansamblu; 3, 4 - secționări; 5 - fragment cu urme de lipitură de la peretele construcției.
Fig. 9. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, rămășițe de pithos din preajma podiumului: 1, 2 - fragmente de pithos cu ornament liniar; 3 - rămășițele pithosului în procesul de curățare.
Fig. 10. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, pithose: 1 - rămășițele pithosului după curățare; 2 - rămășițele pithosului în timpul demantelării; 3 - fragment de pithos cu ornament adâncit; 4 - rămășițele unui pithos de dimensiuni mici.
Fig. 11. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, platformele la nivelul actual de călcare: 1 - imagine de ansamblu a platformei nr. 4; 2, 3 - imagine de ansamblu a platformei nr. 2; 4 - platforma nr. 4 în secțiune; 5 - secțiunea platformei nr. 2.
Fig. 12. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, platforma nr. 2: 1 - imagine de ansamblu, la dreapta - construcția rectangulară cu râșniță; 2 - fragment de la marginea ornamentată prin adâncire a platformei nr. 2; 3 - porțiune a platformei nr. 2; 4 - imaginea platformei nr. 2 în timpul demantelării.
Fig. 13. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, platforma nr. 2: 1 - imagine de ansamblu după demantelare; 2 - imaginea platformei după conservare; 3 - fragment de platformă cu decor din linii adâncite.
Fig. 14. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, construcția rectangulară cu râșniță: 1 - la începutul curățării; 2 - după curățare.
Fig. 15. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, construcția rectangulară cu râșniță: 1 - partea de la colț și rămășițele unui vas; 2 - lipitura fundului și rămășițele unei amenajări în centru; 3 - fragment de margine; 4 - partea de la colț.
Fig. 16. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, râșnița și rămășițele celei de a doua (?) construcții rectangulare.
Fig. 17. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, rămășițe ale pragurilor: 1 - intrarea principală dinspre est; 2 - intrarea din coridor în încăperea din stânga.
Fig. 18. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, rămășițe ale pragului de la marginea de vest.
Fig. 19. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de est a șantierului, fâșii de lipitură: 1, 2, 4 - imagini de ansamblu a fâșiei de sud; 3 - secțiunea fâșiei de nord.
Fig. 20. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, ceramică descoperită printre straturile de lipitură.
Fig. 21. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, aglomerații de fragmente de vase și cupe întregi descoperite în preajma platformei nr. 5.
Fig. 22. Nebilivka. Cercetarea mega-structurii, partea de vest a șantierului, inventar: 1 - piesă din metal galben; 2 - colier din dinți de animal răpitor.
Михаил Видейко
Кризисы и ранние процессы урбанизации в Европе
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Михаил Видейко
Исследования поселения Триполье
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Наталья Бурдо
Керамика «типа Кукутень С» в керамических ансамблях культурного комплекса Кукутень-Триполье (Постановка проблемы и краткая историография)
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2016
Наталья Бурдо
Керамические прясла культурного комплекса Триполье-Кукутень
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Наталья Бурдо
Urme de practică rituală în așezarea tripoliană gigant de la Maydanetske
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Anul acesta comemorăm 350 de ani de la nașterea și 300 de la moartea lui Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673- 21 august 1723), cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale românești. Dimitrie Cantemir reprezintă una din cele mai înalte culmi de gândire a vremii sale în toate domeniile de care geniul său s-a apropiat - istoriografie, geografie, filosofie deschizându-le noi perspective de dezvoltare...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.