Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.
Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.
La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.
În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.
Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.
Urme de practică rituală în așezarea tripoliană gigant de la Maydanetske
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Situl de lângă satul Maydanetske, raionul Talnovsky, regiunea Cherkasy prezintă una din cele mai bine studiate așezări-gigant din arealul culturii Tripol'e. Analiza materialelor acumulate în procesul de cercetare a așezării May- danetske permite atestarea ritualurilor de trei nivele, condiționate de structura proto-orașelor din acea perioadă. Ritualele de nivelul întâi sunt legate de unele construcții concrete - complexe de locuire și gospodărești (locuințe). Ritualele de nivelul doi erau practicate în anumite porțiuni ale așezării și sunt puse în legătură cu unele construcții cu caracter obștesc (complexul „М"), iar cele de nivelul trei cuprindeau întreaga așezare (inclusiv și obiceiul de părăsire a așezărilor).
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Planul așezării-gigant de la Maydanetske: A - prospecțiunea geo-magnetică realizată de V.P. Dudkin; B - planul porțiunii de teren unde au fost investigate construcțiile.
Fig. 2. Construcția „M": 1 - porțiuni vopsite ale podelei de la etajul doi; 2 - planul construcției de la nivelul etajului doi (1 - conturul aglomerației de lut ars; 2 - denivelări; 3 - rămășițe de la construcția podiumului; 4 - vase distruse; 5 - pietre de râșniță); 3 - reconstituirea planimetriei etajului doi (1 - denivelări; 2 - podium; 3 - vase distruse; 4 - pereți); 4 - variantă de reconstituire a construcției „М".
Fig. 3. Piese descoperite în complexul locativ „Ж": 1 - teslă din cupru; 2 - tezaur de pandantive din dinți de cerb.
Fig. 4. Complexul locativ „Ж". Detalii ornamentate ale altarului.
Fig. 5. Construcția „П". Vase din interiorul construcției.
Fig. 6. Jetoane și o strachină miniaturală din groapa de cult a construcției „Е".
Fig. 7. Figurine antropomorfe și zoomorfe din așezarea-gigant Maydanetske: 1-3 - groapa din construcția „П"; 4 - gropile din construcțiile „П" și „У"; 5 - groapa din construcția „Е".
Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
