#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.

Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual

Publicaţii

Revista „Tyragetia"

vol. X [XXV], nr. 1

Керамика «типа Кукутень С» в керамических ансамблях культурного комплекса Кукутень-Триполье (Постановка проблемы и краткая историография)

ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Наталья Бурдо

Керамика «типа Кукутень С» в керамических ансамблях культурного комплекса Кукутень-Триполье (Постановка проблемы и краткая историография)

Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2016

Cuvinte-cheie: Cucuteni, Tripolie, ceramică de tip Cucuteni C, import, influență.

Rezumat: Ceramica Cucuteni C este un nou tip de ceramică de „bucătărie" care apare în materialele fazei Tripolie B1. Termenul a fost introdus de Hubert Schmidt. Menționată pentru prima dată de T.G. Movsha, asemănarea ceramicii de tip Cucuteni C a culturii Cucuteni-Tripolie cu cea a culturii Sredny Stog este dovada contactelor cmunităților Cucuteni-Tripolie cu populațiile de „stepă". Cu toate acestea, valoarea și amploarea acestor contacte nu ar trebui supraestimată, în special pentru perioada Tripolie B1 - Cucuteni A. În cadrul monumentelor Tripolie B1 - Cucuteni A au fost descoperite puține mostre de ceramică cu elemente de tradiție Sredny Stog, stabilite în mod cert. Așezările cu astfel de ceramică sunt împrăștiate în diferite regiuni de pe teritoriul tripolian, dar totuși, sunt mai multe în partea de sud-vest, mai degrabă, decât în partea de sud-est, mai aproape de arealul Sredny Stog. Pentru etapa Tripolie B1/B2 contacte mai intense sunt înregistrate pentru așezările de tip Solonceni. La Solonceni a fost descoperită ceramică ce demonstrează similitudini tehnologice, stilistice și, în parte, morfologice, caractristice ceramicii Sredny Stog. Probabil, în această localitate a fost înregistrată prezența reprezentanților populației Sredny Stog. Importuri de ceramică Sredny Stog au fost identificate, de asemenea, și în așezarea Miropol'e din zona dintre Nipru și Bug. Cu toate acestea, influența Sredny Stog asupra culturii Cucuteni-Tripolie a fost foarte limitată și nu a cauzat schimbări în ansamblul ceramic general de tradiție tripoliană. Afirmațiile despre larga răspândire a ceramicii cu elemente stepice spre finalul etapei Tripolie B1, „contactele strânse" sau „relațiile matrimoniale" ale populației tripoliene și Sredny Stog par a fi exagerate. Cea mai probabilă explicație pentru prezența ceramicii sicretice fixată în Cucuteni-Tripolie pentru etapele finale B1 și B1/B2 este versiunea contactelor populației agricole și de stepă asociate cu relațiile de schimb. Utilizarea în decorarea ceramicii de tip Cucuteni C a decorului imprimat în formă de șnur sau a „perlelor" poate fi atribuită influenței culturii Cernavoda I. Ceramica de tip Cucuteni C demonstrează caractere tehnologice, morfologice și stilistice comune pentru toate grupurile local-cronologice din cadrul complexului cultural Tripolie-Cucuteni. Acesta acționează ca un component care a marcat cu succes „orzontul tripolian mijlociu comun" de la Tripolie B1 - Cucuteni A până la Tripolie C1 - Cucuteni B, subliniind unitatea componentelor structurale ale complexului cultural.

Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Ceramică din așezări Tripolie B1: 1-4 Neporotovo 22; 5-9 - Berezovskaya GES (8a, 9a, după Даниленко
1974); 10-14 - Vasilevka (după Збенович, Шумова 1989); 15 - Darabani; 16 - Sabatinovka 1. Fig. 2. Ceramica culturii Sredny Stog: 1-16 - etapa Skeleansk; 17-24 - etapa Sredny Stog.
Fig. 3. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezarea Kolomiicev Jar.
Fig. 4. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezările Tripolie B1/B2: 1-2 - Klišcev (după Заец 1974); 3, 7-8 - bazinul Niprului, săpăturile lui V.V. Chvojka; 5 - Bugaci.
Fig. 5. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezările aspectului Solonceni.
Fig. 6. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezarea Solonceni 2 (după Мовша 1998). Fig. 7. Tabelul comparativ al ceramicii tripoliene și Sredny Stog.
Fig. 8. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezările Tripolie B1/B2: 1-7, 13-14 - bazinul Niprului, săpăturile lui
V.V. Chvojka; 8-12 - Nicolaevka.
Fig. 9. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezările Tripolie B2: 1, 3 - Nemirovka; 4 - Nemirov; 5-7 - Stanislvovka; 8 - Berezova-Bereg; 9-11, 13-14, 16 - Grebeni; 15 - Studenica.
Fig. 10. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezarea Čapaevka.
Fig. 11. Ceramică cucuteniană de „tip C" din așezarea Maydanetskoe.
Fig. 12. Ceramică cucuteniană de „tip C" din etapa Tripolie C1: 1 - Talnoe 2; 2-4 - bazinul Niprului, săpăturile lui V.V. Chvojka.