EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Istoria acestei icoane își are rădăcinile în secolul al X-lea, la schitul Protaton de pe Sfântul Munte. În una din chilii ce purta numele „Adormirea Maicii Domnului", trăia un ieromonah bătrân, împreună cu un ucenic al său, care păstrau un superb chip al Fecioarei. Era o icoană veche care se va face vestită prin descoperirea rugăciunii „Cuvine-se cu adevărat". 
Prin anii 980-982, într-un ajun de duminică, înainte de privegherea de toată noaptea, bătrânul călugăr plecase la biserica din apropiere şi lăsase cuvânt ucenicului să facă rânduiala religioasă şi în chilie. Cum era de ascultare, ucenicul făcuse întocmai ce i s-a spus. Când acesta ajunge la cântarea a IX-a Canoanelor „Ceea ce eşti mai curată decât serafimii...", iată că aude cum cineva începe să cânte împreună cu el „Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu". Era un călugăr pelerin, apărut pe neprins de veste, care se alăturase celui din chilie, în săvârşirea rânduielilor de rigoare. În acest moment icoana a început să radieze lumină în jurul său, ca în plină zi. Ucenicul, uluit de cele petrecute, îl roagă pe misteriosul călugăr să-i scrie versurile. Acesta i le scrie cu degetul pe o ţiglă de parcă scria pe ceară moale şi-i spune : „De acum înainte aşa să cântaţi şi voi, ortodocşii", şi zicând acestea s-a făcut nevăzut. Ucenicul, rămas de unul singur, se dumerise că fusese martorul unor mari întâmplări. Îl luminase gândul, că pelerinul n-a fost altcineva decât Sfântul Arhanghel Gavriil şi venise, cum făcuse şi alteori, să aducă oamenilor cuvântul Celui de Sus.

Din chilia „Adormirea Maicii Domnului" icoana a fost pusă în Sfântul Altar a bisericii Protaton, unde şi până astăzi se păstrează o icoană de acest fel, iar ţigla cu cântarea divină este dusă la Constantinopol şi inclusă în cărţile de cult ale Bisericii Ortodoxe. În scurt timp, rugăciunea Arhanghelului Gavriil a fost introdusă în cadrul Sfintei Liturghii, imediat după Sfinţirea Darurilor de Pâine şi Vin. Valea cu chiliile se numeşte de atunci Adin, ceea ce înseamnă „a cânta", „cântare". Icoana ''Cuvine-se cu adevărat'' este de o inestimabilă valoare şi a devenit protectoarea Sfântului Munte. Icoana este sărbătorită la 11/24 iunie, comemorând minunata apariţie a Sfântului Arhanghel și la 13/26 iulie în cinstea Soborului Arhanghelului Gavriil.

Este o icoană de tip Eleusa, personajele centrale exprimând gingăşie şi tandreţe. Ţine Pruncul cu mâna dreaptă, cu cea stângă, petrecută pe sub picoarele lui, prinde între degete cămaşa fiului. Micul Iisus poartă cămaşă scurtă, până la genunchi, în mâna dreaptă ţine sulul, pe care sunt scrise cuvintele Axionului. Mâna stângă, însă, este strecurată pe sub vălul Maicii Domnului spre umărul Ei stâng. Ambii poartă coroane şi nimburi aurite. Doi îngeri încadrează nimbul Preacuratei, iar în cer deschis Atotputernicul binecuvântează cu ambele maini. Realizată în tehnica tempera pe lemn, icoana este prevăzută cu foiță de aur și email multicolor ce conferă imaginii o finețe aparte. Inscripția de pe latura inferioară a chenarului anunță că icoana a fost realizată de pictorul Ioasaf, în anul 1905.

Este vorba de călugărul zugrav Ioasaf Berghie (1862-?) de la mănăstirea Noul Neamţ, aflându-se aici în perioada anul 1887 - anii '40 ai secolului XX, ocupând trei camere, „ca să-şi aşeze atelierul ... în care a lucrat continuu la icoane şi mănăstiri". Născut în familia dascălului bisericii din satul Jabca, Ștefan Berghie, Ioan Berghie a îndrăgit de tânăr chipurile sfinte din icoane. În anul 1890, însuşi stareţul Andronic de la Noul Neamţ l-a binecuvântat sa picteze icoane. Primind monahismul în anul 1895 cu numele Ioasaf, va merge pe jos să viziteze mari centre bisericeşti din preajmă și de mai departe, de unde va prelua taina zugrăvirii icoanelor. De la primele icoane interpretate într-un stil naiv, va ajunge să picteze icoane ca un adevărat profesionist, deprinzând şi tehnici decorative noi. Devine foarte popular în toată Basarabia, lucrările lui fiind solicitate şi peste hotarele ţării. Pictând un număr impunător de icoane acestea ajung să fie comercializate drept icoane provenite din marile ateliere meșteșugărești. În sensul evitării acestor situaţii confuze, primeşte binecuvântarea stareţului de a-şi lăsa semnătura pe icoane, astfel obținând celebritate și numele lui.


Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"


Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Chișinău, 2013

I. Studii


Elena Izbitser
Necropola regală de la Ur și construcția roților antice

Любовь Клочко
Tipuri de elemente decorative pentru înfrumusețarea acoperămintelor de cap ale femeilor scite

Vasile Iarmulschi
Unele considerații privind cronologia și periodizarea culturii Poienești-Lucașeuca

II. Materiale și cercetări


Николай К. Анисюткин, Сергей Коваленко, Алиса Ларионова, Александр Очередной, Ксения Степанова, Андрей Чепалыга
Rezultatele preliminare ale cercetărilor interdisciplinare la stațiunea pruristratificată din perioada paleoliticului inferior Bairaki în anii 2011-2012

Mădălin-Cornel Văleanu, Luminița Bejenaru, Serghei Covalenco, Ion Tentiuc, Vitalie Burlacu, Codrin Lacătușu
Date preliminare asupra mormântului de copil descoperit în stațiunea paleolitică de la Cosăuți (Republica Moldova)

Mihaela-Maria Barbu
Industria litică cioplită din așezarea eneolitică de la Şoimuș 2 – Lângă sat

Михаил Видейко, Джон Чапмен, Биссерка Гейдарская, Наталья Бурдо, Эдуард Овчинников, Галина Пашкевич, Наталья Шевченко
Cercetarea mega-structurii din așezarea culturii Tripol’e de lângă satul Nebelivka în anul 2012

Mariana Vasilache
Așezări cucuteniene în spațiul pruto-nistrean (etapa Cucuteni A - Tripolie BI). Aspecte din istoricul cercetărilor

Наталья Бурдо
Urme de practică rituală în așezarea tripoliană gigant de la Maydanetske

Eugen Mistreanu
O nouă așezare a culturii Gumelnița de la Chioselia Mare, raionul Cahul, Republica Moldova

Николай Руссев, Михаил Фокеев, Игорь Манзура
Tumulul din perioada eneolit-bronz de lângă s. Suvorovo, regiunea Odesa

Mariana Sîrbu
Piese litice descoperite în așezările culturilor Noua-Sabatinovka din spațiul pruto-nistrean

Станислав Церна, Денис Топал
Două noi depozite și unele descoperiri izolate de piese metalice din epoca bronzului - Halstatt-ului timpuriu de pe teritoriul Republicii Moldova

Mariana Sîrbu
Depozitul din perioada tardivă a epocii bronzului descoperit în împrejurimile comunei Antonești, raionul Cantemir, Republica Moldova

Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Mihail Băț, Sergiu Matveev
Investigațiile arheologice la situl Saharna Mare (2009-2012) (II)

Natalia Mateevici
Amforă de Chios de la Dubăsari (o nouă achiziție a MNIM)

Николай Тельнов, Виталий Синика
O înmormântare getică descoperită în stânga Nistrului și unele probleme ale ritului funerar la traci

Octavian Munteanu
Etapele de edificare ale fortificației de la Horodca Mică

Alexandru Levinschi, Ivan Vlasenco
Înmormântarea getică prin incinerație din așezarea medievală Poiana I

Elena Fialko, Yurii Boltryk
Pânza din complexele funerare scitice

Игорь Сапожников
Noi materiale cartografice despre valurile antice din Bugeac

Кирилл Мызгин
Perioadele și particularitățile de pătrundere a monedelor romane în zona de silvostepă din stânga Niprului

Aydogdy Kurbanov
Materiale numismatice referitoare la eftaliți

Владимир Ситник, Валентин Лебедев
Emisiuni inedite sau rare de puluri ale Hoardei de Aur din situl Nižnij Džulat (Caucazul de Nord)

Alexandru Levinschi, Eugen Sava
Tabăra militară a lui Carol al XII-lea în satul Varnița de lângă cetatea Bender

Ana Boldureanu
Cronica descoperirilor monetare (VII)

III. Discuţii


Pavel Kosintsev, Pavel Kuznetsov
Comentarii la articolul „Folosirea străveche a calului și mulsul”

Natalia Mateevici
Reflecții asupra unor afirmații privind răspândirea amforelor grecești în mediul getic

III. Recenzii și prezentări de carte


Andrei Nicic
Tudor Soroceanu, Die Kupfer- und Bronzedepots der frühen und mittleren Bronzezeit in Rumänien/ Depozitele de obiecte din cupru și bronz din România. Epoca timpurie și mijlocie a bronzului, 5 Archaeologia Romanica (Hrsg. R. Harhoiu, S. Hansen, C. Gaiu

Livia Sîrbu
Liviu Marta, The late Bronze Age Settlements of Petea - Csengersima, Satu Mare: Editura Muzeului Sătmărean, 2009, 239 pagini, 29 figuri, 8 planșe tipologice, 66 planșe, ISBN 978-973-1843-31-5

 



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Istoria acestei icoane își are rădăcinile în secolul al X-lea, la schitul Protaton de pe Sfântul Munte. În una din chilii ce purta numele „Adormirea Maicii Domnului", trăia un ieromonah bătrân, împreună cu un ucenic al său, care păstrau un superb chip al Fecioarei...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC