Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Tabăra militară a lui Carol al XII-lea în satul Varnița de lângă cetatea Bender
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În anii ‘90 ai secolului trecut cercetătorii Muzeului Național de Istorie a Moldovei au efectuat cercetări de suprafață pe teritoriul satului Varnița unde, conform izvoarelor scrise și actelor topografice, a fost dislocată ultima tabără a regelui suedez Carol al XII-lea. În urma investigațiilor muzeul a procurat o parte din teritoriu pe care a fost fondată filiala muzeului „Tabăra militară a lui Carol al XII-lea". În 1993, în apropierea monumentului, care la rugămintea Suediei, în anii ‘20 ai secolului trecut a fost instalat de Guvernul României, a fost trasată o suprafață în care, ca rezultat al săpăturilor arheologice, s-au descoperit urmele unei construcții de piatră și piese din sec. XVIII. În prezent Muzeul Național de Istorie a Moldovei elaborează un proiect de cercetări arheologice și multidisciplinare cu scopul de a efectua restaurarea și muzeificarea taberei lui Carol al XII-lea.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Planul topografic al s. Varnița cu indicarea locului „Taberei regelui Carol al XII-lea".
Fig. 2. Amplasarea „Taberei regelui Carol al XII-lea" față de cetatea Bender (după planul lui Eitger, 1840. MNIM, FB-7690).
Fig. 3. Planul „Taberei regelui Carol al XII-lea" (după planul lui Eitger, 1840. MNIM, FB-7690). Fig. 4. Varnița. Planul secțiunii arheologice trasate pe locul „Taberei regelui Carol al XII-lea". Foto 1. Varnița. Monumentul memorial, ridicat pe locul „Taberei regelui Carol al XII-lea".
Foto 2. Varnița. Ghiulele.
Foto 3. Varnița. Fragmente de sticlă de la geamuri Foto 4. Varnița. Fragmente de vase de sticlă.
Foto 5. Varnița. Fragmente de vas ornamentat.
Foto 6. Varnița. Vase din lut.
Alexandru Levinschi
Considerații asupra necropolei getice de la Dănceni
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Alexandru Levinschi
Date preliminare privind începutul de locuire a geților pe locul așezării fortificate Saharna Mare
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
