Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.
Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii. Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia. Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.
Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu. La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.
Tabăra militară a lui Carol al XII-lea în satul Varnița de lângă cetatea Bender
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În anii ‘90 ai secolului trecut cercetătorii Muzeului Național de Istorie a Moldovei au efectuat cercetări de suprafață pe teritoriul satului Varnița unde, conform izvoarelor scrise și actelor topografice, a fost dislocată ultima tabără a regelui suedez Carol al XII-lea. În urma investigațiilor muzeul a procurat o parte din teritoriu pe care a fost fondată filiala muzeului „Tabăra militară a lui Carol al XII-lea". În 1993, în apropierea monumentului, care la rugămintea Suediei, în anii ‘20 ai secolului trecut a fost instalat de Guvernul României, a fost trasată o suprafață în care, ca rezultat al săpăturilor arheologice, s-au descoperit urmele unei construcții de piatră și piese din sec. XVIII. În prezent Muzeul Național de Istorie a Moldovei elaborează un proiect de cercetări arheologice și multidisciplinare cu scopul de a efectua restaurarea și muzeificarea taberei lui Carol al XII-lea.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Planul topografic al s. Varnița cu indicarea locului „Taberei regelui Carol al XII-lea".
Fig. 2. Amplasarea „Taberei regelui Carol al XII-lea" față de cetatea Bender (după planul lui Eitger, 1840. MNIM, FB-7690).
Fig. 3. Planul „Taberei regelui Carol al XII-lea" (după planul lui Eitger, 1840. MNIM, FB-7690). Fig. 4. Varnița. Planul secțiunii arheologice trasate pe locul „Taberei regelui Carol al XII-lea". Foto 1. Varnița. Monumentul memorial, ridicat pe locul „Taberei regelui Carol al XII-lea".
Foto 2. Varnița. Ghiulele.
Foto 3. Varnița. Fragmente de sticlă de la geamuri Foto 4. Varnița. Fragmente de vase de sticlă.
Foto 5. Varnița. Fragmente de vas ornamentat.
Foto 6. Varnița. Vase din lut.
Alexandru Levinschi
Considerații asupra necropolei getice de la Dănceni
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Alexandru Levinschi
Date preliminare privind începutul de locuire a geților pe locul așezării fortificate Saharna Mare
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007
Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.