Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.
Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.
La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.
În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.
Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.
Tipuri de elemente decorative pentru înfrumusețarea acoperămintelor de cap ale femeilor scite
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Studiul este dedicat analizei acoperământului de cap, purtat de femeile scite, având ca bază descoperirile din tu- mulii scitici cu înmormântări feminine. În funcție de elementele decorative au fost identificate câteva tipuri de acoperământ pentru cap. Acestea, de regulă, erau purtate de reprezentantele păturilor aristocratice și evidențiau statutul lor social. În pofida diversității elementelor decorative, poate fi atestat un element comun pentru toate acoperămintele pentru cap - prezența pe ele a imaginii zeiței fertilității.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Aplică de aur cu imaginea zeiței de pe un acoperământ de cap de formă cilindrică. Fig. 2. Scenă de adorație de pe o miniatură de aur din tumulul de la Melitopol.
Fig. 3. Reprezentare de zeitate pe cerceii din tumulul nr. 10 de lângă s. Bol'šaja Znamenka (reg. Zaporož'e). Fig. 4. Pandantiv cu imaginea zeiței Hera (s. Belozerka, reg. Zaporož'e).
Fig. 5. Reconstituirea acoperământului de cap după descoperirile din tumulul nr. 22 de lângă s. Kamenka (reg. Nikolaev).
Fig. 6. Schema amplasării podoabelor pe acoperământul de cap (tumulul nr. 22, de lângă s. Vol'naja Ukraina, reg. Herson).
Fig. 7. Reconstituirea acoperământului de cap după elementele decorative din tumulul nr. 22 de lângă s. Vol'naja Ukraina (reg. Herson).
Fig. 8. Aplice pentru decorarea acoperământului de cap din tumulul nr. 22 de lângă s. Kamenka (reg. Nikolaev): a - imaginea unei palmete; b - imagini de sfinx și grifon într-o compoziție heraldică.
Fig. 9. Plăcuțe decorative de la acoperământul de cap din tumulul nr. 22 de lângă s. Vol'naja Ukraina (reg. Herson): a - imagini de sfinx și grifon într-o compoziție heraldică; b - panglică cu imagini de arbore și păsări.
Fig. 10. Reconstituirea acoperământului de cap după elementele decorative din tumulul nr. 22 de lângă s. Vol'naja Ukraina (reg. Herson).
Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
