Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.
Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.
Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.
Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.
Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.
Tipuri de elemente decorative pentru înfrumusețarea acoperămintelor de cap ale femeilor scite
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Studiul este dedicat analizei acoperământului de cap, purtat de femeile scite, având ca bază descoperirile din tu- mulii scitici cu înmormântări feminine. În funcție de elementele decorative au fost identificate câteva tipuri de acoperământ pentru cap. Acestea, de regulă, erau purtate de reprezentantele păturilor aristocratice și evidențiau statutul lor social. În pofida diversității elementelor decorative, poate fi atestat un element comun pentru toate acoperămintele pentru cap - prezența pe ele a imaginii zeiței fertilității.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Aplică de aur cu imaginea zeiței de pe un acoperământ de cap de formă cilindrică. Fig. 2. Scenă de adorație de pe o miniatură de aur din tumulul de la Melitopol.
Fig. 3. Reprezentare de zeitate pe cerceii din tumulul nr. 10 de lângă s. Bol'šaja Znamenka (reg. Zaporož'e). Fig. 4. Pandantiv cu imaginea zeiței Hera (s. Belozerka, reg. Zaporož'e).
Fig. 5. Reconstituirea acoperământului de cap după descoperirile din tumulul nr. 22 de lângă s. Kamenka (reg. Nikolaev).
Fig. 6. Schema amplasării podoabelor pe acoperământul de cap (tumulul nr. 22, de lângă s. Vol'naja Ukraina, reg. Herson).
Fig. 7. Reconstituirea acoperământului de cap după elementele decorative din tumulul nr. 22 de lângă s. Vol'naja Ukraina (reg. Herson).
Fig. 8. Aplice pentru decorarea acoperământului de cap din tumulul nr. 22 de lângă s. Kamenka (reg. Nikolaev): a - imaginea unei palmete; b - imagini de sfinx și grifon într-o compoziție heraldică.
Fig. 9. Plăcuțe decorative de la acoperământul de cap din tumulul nr. 22 de lângă s. Vol'naja Ukraina (reg. Herson): a - imagini de sfinx și grifon într-o compoziție heraldică; b - panglică cu imagini de arbore și păsări.
Fig. 10. Reconstituirea acoperământului de cap după elementele decorative din tumulul nr. 22 de lângă s. Vol'naja Ukraina (reg. Herson).
Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
