Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Două noi depozite și unele descoperiri izolate de piese metalice din epoca bronzului - Halstatt-ului timpuriu de pe teritoriul Republicii Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul introduce în circuitul științific două noi depozite și descoperiri izolate de bronzuri de pe teritoriul interfluviului pruto-nistrean. Piesele respective pot fi datate cu bronzul târziu - începutul halstattului și sunt legate de culturile Sabatinovka, Noua, precum și de grupurile halstattiene timpurii. De un interes deosebit este tezaurul din Brănești, care conține unele tipuri de piese, care nu au fost cunoscute până acum pe spațiile de la vest de Nistru. De asemenea, remarcabilă este structura depozitelor vizate, care poate indica un posibil caracter votiv al depunerii acestora.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Localizarea descoperirilor de tezaure și piese izolate: 1 - Dămășcani; 2 - Şaptebani; 3 - Telenești; 4 - Lupa- Recea; 5 - Seliște; 6 - Brănești; 7 - Hîncești; 8 - Costești; 9 - Lipoveni; 10 - raionul Soroca; 11 - raionul Cantemir; 12 - Rezeni.
Fig. 2. Descoperiri izolate din interfluviul pruto-nistrean: 1 - Hâncești; 2, 6, 9, 11 - Republica Moldova, locul exact al descoperiri incert; 3 - Telenești; 4 - Seliște; 5 - Dămășcani; 7 - Şaptebani; 8 - Lupa-Recea; 10 - Costești; 12 - raionul Cantemir; 13 - raionul Soroca; 14 - Rezeni.
Fig. 3. Tezaurul de la Lipoveni.
Fig. 4. Tezaurul de la Brănești. Desenele pieselor.
Fig. 5. Tezaurul de la Brănești. Fotografii.
Fig. 6. Distribuția analogiilor pentru unele piese din tezaurul de la Brănești în spațiul nord-pontic: a-c - celturi (a. tezaure, b. forme pentru turnat, c. descoperiri izolate); d-f - lănci de tipul Keliberda (d. tezaure, e. forme pentru turnat, f. descoperiri izolate). 1 - Brănești; 2 - Kremenciug; 3 - Kapulovka; 4 - Crimeea; 5 - Zlatopol; 6 - Laski; 7 - muzeul Volgograd; 8 - regiunea Dnepropetrovsk; 9 - Loboikovka; 10 - Kabakovo; 11 - Soldatovo; 12 - Keliberda; 13 - Leopol; 14 - Ivankovici; 15 - Gogolev; 16 - Repievka; 17 - Karmanovo (după: Дергачев 2011; Клочко 2006; Ушурелу 2010; Шарафутдинова 1982; Bočkarev, Leskov 1980; Leskov 1981).
Stanislav Țerna
Așezarea tripoliană tardivă de lângă satul Volovița (raionul Soroca, Republica Moldova)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Денис Топал
Бронзовые котлы скифского периода из коллекции Национального музея истории Молдовы
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Denis Topal
Utilizarea bronzului la producerea akinakesurilor scitice timpurii
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Денис Топал
Е. Сава, С. Агульников, И. Манзура, Исследования курганов в Буджакской степи (1980- 1985 гг.). Кишинев: Bons Offices, 2019, 368 с., ISBN: 978-9975-87-560-8
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Денис Топал
Akinakai la hotarele vestice ale Sciției. Descoperiri de săbii și pumnale scitice de pe teritoriul Republicii Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.