Obiectul expus, un vas ceramic de tip „askos", provine din necropola tumulară de lângă satul Ciumai, raionul Taraclia. Vasul a fost descoperit în anul 2015 într-un mormânt cenotaf atribuit culturii Jamnaja, datată în perioada timpurie a epocii bronzului (cca 3300-2600 a. Chr.).
Recipientul de configurație evident asimetrică, este modelat manual din pastă de lut de calitate, având suprafța netedă de culoare brună cu pete cenușii. Corpul vasului, este prevăzut cu o proeminență accentuată și un gât tronconic cu deschiderea mai largă spre gură. Vasul are o toartă și este ornamentat cu trei perechi de aplicații reliefate, amplasate simetric. Înățimea vasului este de 15,5 cm, diametrul gurii de 11,4 cm, diamentul corpului de 15 cm și diametrul bazei de 7,5 cm. Asemenea vase în literatura arheologică sunt cunoscute sub denumirea de vase „askos", termenul respectiv, fiind de proveniență din limba greacă veche, desemnând unul din recipientele primitive de epocă - burduful din piele de animal.
În timpurile preistorice, la unele popoare, burduful era transpus în ceramică, în aceste cazuri fiind păstate trăsăturile de bază ale vasului arhaic din piele, căpătând o formă bombată proeminentă cu toartă și fund plat. Din aspectul original al burdufului s-a păstrat gura asimetrică corespunzătoare gâtului animalului, și uneori trei sau patru piciorușe, corespunzătoare apendicelor pielii jupuite de pe picioarele animalului. Aceste vase au pierdut caracterul zoomorf original, înscriindu-se drept o formă nouă în inventarul ceramicii neo-eneolitice. Primele vase de acest tip sunt atestate în Grecia, în neoliticul timpuriu (cca 5000-4500 a. Chr.) având forma unor cupe sau căni. În culturile neo-eneolitice carpato-balcanice se întâlnește tipul de askos egeean de formă scundă sau înaltă, cu sau fără piciorușe și cu toartă. Mai rar, acestea sunt prevăzute cu două guri (una de umplere și alta de golire) sau sunt descentrate și prevăzute cu guri de formă ciudată. În spațiul dintre Carpați și Nipru se cunosc doar forme înalte de askos simplu, fără elemente zoomorfe. Vasele de tip askos sunt prezente în diverse culturi preistorice, cu precădere în Europa de Sud-Est și Anatolia.
Fiind descoperite de multe ori în asociere cu inventar de cult, vasele askos ar putea fi un indicator important al utilizării în practici ritualice religioase. Alături de cele zoomorfe, antropomorfe și vasele de tip rhyton (recipient aproximativ conic din care, în cadrul unor ceremonii erau băute sau se turnate fluide), askosurile au fost încadrate în categoria vaselor cu destinație de cult, fiind legate de libații (act ritual care consta în gustarea și apoi vărsarea unei cupe de vin, lapte etc. ca omagiu adus divinității).
Două noi depozite și unele descoperiri izolate de piese metalice din epoca bronzului - Halstatt-ului timpuriu de pe teritoriul Republicii Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul introduce în circuitul științific două noi depozite și descoperiri izolate de bronzuri de pe teritoriul interfluviului pruto-nistrean. Piesele respective pot fi datate cu bronzul târziu - începutul halstattului și sunt legate de culturile Sabatinovka, Noua, precum și de grupurile halstattiene timpurii. De un interes deosebit este tezaurul din Brănești, care conține unele tipuri de piese, care nu au fost cunoscute până acum pe spațiile de la vest de Nistru. De asemenea, remarcabilă este structura depozitelor vizate, care poate indica un posibil caracter votiv al depunerii acestora.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Localizarea descoperirilor de tezaure și piese izolate: 1 - Dămășcani; 2 - Şaptebani; 3 - Telenești; 4 - Lupa- Recea; 5 - Seliște; 6 - Brănești; 7 - Hîncești; 8 - Costești; 9 - Lipoveni; 10 - raionul Soroca; 11 - raionul Cantemir; 12 - Rezeni.
Fig. 2. Descoperiri izolate din interfluviul pruto-nistrean: 1 - Hâncești; 2, 6, 9, 11 - Republica Moldova, locul exact al descoperiri incert; 3 - Telenești; 4 - Seliște; 5 - Dămășcani; 7 - Şaptebani; 8 - Lupa-Recea; 10 - Costești; 12 - raionul Cantemir; 13 - raionul Soroca; 14 - Rezeni.
Fig. 3. Tezaurul de la Lipoveni.
Fig. 4. Tezaurul de la Brănești. Desenele pieselor.
Fig. 5. Tezaurul de la Brănești. Fotografii.
Fig. 6. Distribuția analogiilor pentru unele piese din tezaurul de la Brănești în spațiul nord-pontic: a-c - celturi (a. tezaure, b. forme pentru turnat, c. descoperiri izolate); d-f - lănci de tipul Keliberda (d. tezaure, e. forme pentru turnat, f. descoperiri izolate). 1 - Brănești; 2 - Kremenciug; 3 - Kapulovka; 4 - Crimeea; 5 - Zlatopol; 6 - Laski; 7 - muzeul Volgograd; 8 - regiunea Dnepropetrovsk; 9 - Loboikovka; 10 - Kabakovo; 11 - Soldatovo; 12 - Keliberda; 13 - Leopol; 14 - Ivankovici; 15 - Gogolev; 16 - Repievka; 17 - Karmanovo (după: Дергачев 2011; Клочко 2006; Ушурелу 2010; Шарафутдинова 1982; Bočkarev, Leskov 1980; Leskov 1981).
Stanislav Țerna
Așezarea tripoliană tardivă de lângă satul Volovița (raionul Soroca, Republica Moldova)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Денис Топал
Е. Сава, С. Агульников, И. Манзура, Исследования курганов в Буджакской степи (1980- 1985 гг.). Кишинев: Bons Offices, 2019, 368 с., ISBN: 978-9975-87-560-8
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Денис Топал
Бронзовые котлы скифского периода из коллекции Национального музея истории Молдовы
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Денис Топал
Akinakai la hotarele vestice ale Sciției. Descoperiri de săbii și pumnale scitice de pe teritoriul Republicii Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Denis Topal
Utilizarea bronzului la producerea akinakesurilor scitice timpurii
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Obiectul expus, un vas ceramic de tip „askos", provine din necropola tumulară de lângă satul Ciumai, raionul Taraclia. Vasul a fost descoperit în anul 2015 într-un mormânt cenotaf atribuit culturii Jamnaja, datată în perioada timpurie a epocii bronzului (cca 3300-2600 a. Chr.)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.