EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.

Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.

La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.

În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.

Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.

În 1932 este înfiinţată Federaţia Română de oină.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. VIII [XXIII], nr. 1

Akinakai la hotarele vestice ale Sciției. Descoperiri de săbii și pumnale scitice de pe teritoriul Republicii Moldova
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Akinakai la hotarele vestice ale Sciției. Descoperiri de săbii și pumnale scitice de pe teritoriul Republicii Moldova

Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Un rol aparte în studiile consacrate tipologiei unor categorii speciale ale culturii materiale îl joacă examinarea atentă a particularităților regionale, iar modifi carea opticii de cercetare este capabilă de a influența pozitiv studierea tendințelor generale, caracteristice materialului respectiv atunci când acest proces este strâns legat de fundamentul oricăror considerații de ordin tipologic – relațiile spațiale și cronologice. Pe lângă publicarea unor noi date (descoperiri fortuite) și republicarea parțială a unor piese mai vechi (din complexe), unul dintre scopurile prezentului studiu este verifi carea câtorva dintre considerațiile privind tipologia unei categorii destul de specifice a culturii materiale scitice – armamentul cu tăiș – în baza materialelor dintre Carpați și Nistru. Este propusă următoarea divizare a pieselor de tip akinakai în subgrupe, urmând principiul geografi c: Nistreană Mijlocie (Bucovineană), Est-Carpatică (Nemțeană), Sireto-Nistreană (subgrupa Moldovei), Nistreană Inferioară și Danubiană Inferioară. Cronologic, piesele de tip akinakai din regiunea Carpato-Nistreană pot fi divizate în trei grupuri neuniforme: scitice timpurii (sec. VII - prima jumătate a sec. VI a. Chr.), scitice mijlocii (jumătatea sec. VI - jumătatea sec. V a. Chr.) și clasice (sfârșitul sec. V - începutul sec. III a. Chr.). La acest capitol, pot fi semnalate următoarele tendințe: akinakai scitice timpurii sunt caracteristici pentru complexele grupei bucovinene și unele descoperiri fortuite din cadrul grupei Moldovei, piesele scitice mijlocii – pentru complexele din grupa Moldovei, iar complexele cu akinakai de tip clasic sunt prezente exclusiv în cadrul subgrupelor Danubiană și Nistreană Inferioară.

Lista ilustrațiilor:

Fig. 1. Spade și pumnale scitice din complexe funerare din regiunea Prut-Nistru (colecția MNIM): 1 - Purcari, t. 7, m. 3; 2 - Talmaza, t. 9, m. 1; 3 - Pârjolteni, m.; 4 - Suruceni, m.; 5 - raionul Olănești, m. (între s. Tudora și Palanca).
Fig. 2. Descoperiri fortuite de akinakai din regiunea Pruto-nistreană: 1 - Hansca; 2 - Lipnic; 3 - Lărguța; 4 - raionul Nisporeni; 5 - Vatici; 6 - Susleni; 7 - Volodeni.
Fig. 3. Pumnale akinakai din necropolă tumulară distrusă lângă s. Năvârneț (după Donici 1928).
Fig. 4. Răspândirea teritorială și cronologică a akinakai în Europa de Est: А - distribuirea cronologică; В - akinakai din regiunea Carpato-Nistreană.
Fig. 5. Distribuirea a akinakai scitice între Carpați și Nistru. Divizarea teritorială: I - subgrupa Ungariei; II - subgrupa Transilvaniei; III - subgrupa Carpaților de Sud; IV - subgrupă Bulgariei; V - Carpato-Nistreană (Va - Nistreană Mijlocie (Bucovineană); Vb - Est-Carpatică (Nemțeană); Vc - Sireto-Nistreană (subgrupa Moldovei); Vd - Nistreană Inferioară; Ve - Danubiană Inferioară). 1 - Sokirinți; 2 - Ruskie Folvarki (Kameaneț-Podilskîi); 3 - Nelipivți; 4 - Lipnic; 5 - Volodeni; 6 - Cristinești; 7 - Ibănești; 8 - Cajvana; 9 - Zăicești; 10 - Ghindăoani; 11 - Văratec (s. Filioara); 12 - Agapia; 13 - Petricani; 14 - Moțca; 15 - Boureni; 16 - Miroslovești; 17 - Muncelu de Sus; 18 - Teșcureni; 19 - Vatici; 20 - Lucășeuca; 21 - Susleni; 22 - Mihailovca; 23 - Trebujeni; 24 - Suruceni; 25 - Hansca; 26 - Pârjolteni; 27 - Lărguța; 28 - Moșna; 29 - Cozia; 30 - Comarna; 31 - Mircești; 32 - Dănești; 33 - Vaslui; 34 - Poienești; 35 - Rădeni; 36 - Bâcu; 37 - Dumești; 38 - Mileștii de Sus; 39 - Nănești; 40 - Găiceana; 41 - Lichitișeni; 42 - Suseni; 43 - Buciumeni; 44 - Bălăbănești; 45 - Mânzătești; 46 - Gănești; 47 - Măcișeni; 48 - Chiscani; 49 - Celic-Dere; 50 - Murighiol; 51 - Ismail; 52 - Ceauș; 53 - Plavni; 54 - Arțiz; 55 - Divizia; 56 - Nikolaevka; 57 - Maiaki; 58 - Tudora-Palanca; 59 - Dacinoe (Gnileakovo); 60 - Purcari; 61 - Talmaza; 62 - Kotovsk; 63 - Năvârneț; 64 - Lenkivți; 65 - Nisporeni. (A-C - complexe funerare (А - 1 ex., В - 2 ex., С - 3 ex.); D - descoperiri fortuite; E - complexe funerare posibile).
Fig. 6. Distribuirea akinakai scitice timpurii. Tipul Kelermes.
Fig. 7. Distribuirea akinakai scitice mijlocii. Tipul Vettersfelde.
Fig. 8. Distribuirea akinakai scitice clasice. Tipul Soloha.
Fig. 9. Akinakai din grupa Nistreană Mijlocie (Bucovineană) (А, 1-14) și Est-Carpatică (Nemțeană) (В, 15-21). 1 - Lipnic; 2 - Cajvana, t. 3, m. 1; 3, 6, 7 - Zăicești, m.?; 4, 5 - Cristinești; 8 - Volodeni; 9 - Nelipivți; 10 - Sokirinți; 11 - Ibănești; 12 - Ruskie Folvarki (Kameaneț-Podilskîi); 13 - Lenkivți, t. 1; 14 - Cajvana, t. 7; 15 - Muncelu de Sus; 16 - Boureni; 17 - Văratec (s. Filioara); 18 - Ghindăoani; 19 - Miroslovești; 20 - Moțca; 21 - Petricani.
Fig. 10. Akinakai din grupa Sireto-Nistreană (subgrupa Moldovei) (începutul): 1 - Vatici; 2 - Susleni; 3 - Bâcu, m.; 4 - Moșna, m.?; 5 - raionul Nisporeni; 6 - Dumești; 7 - Kotovsk; 8 - Pârjolteni, m.; 9 - Gănești; 10 - Bălăbănești; 11 - Comarna, m.?; 12 - Măcișeni; 13, 17 - Năvârneț, t.?; 14 - Suseni; 15 - Dănești; 16 - Trebujeni; 18 - Agapia, m.?; 19, 20 - Cozia, „Voloacă Mică”, m.?
Fig. 11. Akinakai din grupa Sireto-Nistreană (subgrupa Moldovei) (continuare): 21 - Mihailovka; 22 - Suruceni, m.; 23 - Hansca; 24 - Mileștii de Sus, m. 2; 25, 31, 38 - Cozia; 26 - Lucășeuca; 27 - Mânzătești; 28 - Nănești; 29, 34 - Găiceana; 30 - Rădeni; 32 - Vaslui, m. 1973 г.; 33 - Buciumeni; 35 - Mircești; 36 - Lărguța; 37 - Lichitișeni; 39 - Teșcureni; 40, 41 - Poienești, m.
Fig. 12. Akinakai din grupa Danubiană Inferioară: 1 - Celic-Dere, t. 10а; 2 - Celic-Dere, t. 11; 3 - Celic-Dere, t. 44, m. 1; 4 - Ceauș, t. 12, m. 1; 5 - Ceauș, t. 15, m. 1; 6 - Ceauș, t. 22; 7 - Plavni, t. 24, m. 1; 8, 12-15, 17, 18 - Celic-Dere е; 9 - Ismail (Poidovka), t.; 10 - Murighiol; 11 - Chiscani, m.; 16 - Celic-Dere, s. II, t. 2; 19 - Medgidia.
Fig. 13. Akinakai din grupa Nistreană Inferioară: 1 - Arțiz, t. 1, m. 13; 2 - Talmaza, t. 9, m. 1; 3 - Nikolaevka II, m. 8; 4 - Nikolaevka I, m. 3; 5 - Tudora-Palanca, m.; 6 - Purcari, t. 7, m. 3; 7 - Divizia, t. 20, m. 6; 8 - Maiaki, m. G2; 9 - Dacinoe (Gnileakovo); 10 - Nikolaevka II, m. 7.


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.








Adresează-ne o întrebare acum!





#Exponatul Lunii

Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii...

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu