Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Emisiuni inedite sau rare de puluri ale Hoardei de Aur din situl Nižnij Džulat (Caucazul de Nord)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Așezarea Nižnij Džulat este situată pe malul râului Terek, în apropiere de orașul Majskij, Republica Kabardino- Balkară. Locuitorii acestui oraș au găsit în timpul lucrărilor agricole o mare cantitate de monede din perioada Hoardei de Aur. Autorii au intrat în posesia imaginilor electronice ale pieselor descoperite în perioada anilor 2010-2012 și în articolul de față prezintă rezultatele obținute în cercetarea monedelor de cupru provenite de la Nižnij Džulat.
În baza emisiunilor datate s-a stabilit, că intervalul cronologic de batere a pulurilor cuprinde o perioadă de 100 ani, situată între anii 1420-1520. În primele patru decenii ale acestei perioade, piața locală a fost asigurată de emisiunile de cupru produse de capitale, iar pe la 1360 - cu puluri de la Canibek II, bătute la Madjar. Circulația cea mai intensă a pulurilor a avut loc în ultimul deceniu al secolului al XIV-lea, când în zonă au pătruns emisiuni ale tuturor centrelor monetare ale epocii. În finalul perioadei anunțate, la începutul secolului al XV-lea, predomină emisiunile atelierelor Orda al-cedid și Haci-Tarhan.
Printre monedele aflate în discuție se află mai multe tipuri și variante de puluri inedite, 16 dintre care sunt descrise în articol. Emisiunile de cupru ale lui Canibek II sunt reprezentate de două tipuri inedite, precum și de 10 variante necunoscute. Sunt discutate și șapte tipuri de puluri bătuți la Haci Tarhan, printre care și unul nepublicat de tip Animale lângă treucă, din anul 805 AH. Atelierul Orda al-cedid este reprezentat în complexul studiat de două tipuri de monede cu simbolistică animalieră.
Ultima monedă analizată este un pul inedit purtând cunoscuta tamga „ochelari", a unui neidentificat emir Ibrahim din anul 777 AH.
Lista figurilor:
Fig. 1. Reconstrucția grafică a pulurilor lui Canibek II: 1, 2 - cu tamgaua «peștișor»; 3 - fără tamga; 4, 5 - cu imaginea unui animal pe revers.
Fig. 2 . Reconstrucția grafică a pulurilor anonime: 6-12 - puluri bătute la Haci Tarhan; 13-15 - puluri bătute la Оrda аl-cedid; 18 - pul emis de emirul Ibrahim.
Fig. 3. Puluri emise de Canibek II (foto): 1, 2 - cu tamgaua «peștișor» 3 - fără tamga; 4, 5 - cu imaginea unui animal pe revers.
Fig. 4. Puluri anonime (foto): 6-12 - puluri bătute la Haci Tarhan; 13-15 - puluri bătute la Оrda аl-cedid; 18 - pul emis de emirul Ibrahim.
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
