Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.
Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii. Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia. Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.
Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu. La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.
Emisiuni inedite sau rare de puluri ale Hoardei de Aur din situl Nižnij Džulat (Caucazul de Nord)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Așezarea Nižnij Džulat este situată pe malul râului Terek, în apropiere de orașul Majskij, Republica Kabardino- Balkară. Locuitorii acestui oraș au găsit în timpul lucrărilor agricole o mare cantitate de monede din perioada Hoardei de Aur. Autorii au intrat în posesia imaginilor electronice ale pieselor descoperite în perioada anilor 2010-2012 și în articolul de față prezintă rezultatele obținute în cercetarea monedelor de cupru provenite de la Nižnij Džulat.
În baza emisiunilor datate s-a stabilit, că intervalul cronologic de batere a pulurilor cuprinde o perioadă de 100 ani, situată între anii 1420-1520. În primele patru decenii ale acestei perioade, piața locală a fost asigurată de emisiunile de cupru produse de capitale, iar pe la 1360 - cu puluri de la Canibek II, bătute la Madjar. Circulația cea mai intensă a pulurilor a avut loc în ultimul deceniu al secolului al XIV-lea, când în zonă au pătruns emisiuni ale tuturor centrelor monetare ale epocii. În finalul perioadei anunțate, la începutul secolului al XV-lea, predomină emisiunile atelierelor Orda al-cedid și Haci-Tarhan.
Printre monedele aflate în discuție se află mai multe tipuri și variante de puluri inedite, 16 dintre care sunt descrise în articol. Emisiunile de cupru ale lui Canibek II sunt reprezentate de două tipuri inedite, precum și de 10 variante necunoscute. Sunt discutate și șapte tipuri de puluri bătuți la Haci Tarhan, printre care și unul nepublicat de tip Animale lângă treucă, din anul 805 AH. Atelierul Orda al-cedid este reprezentat în complexul studiat de două tipuri de monede cu simbolistică animalieră.
Ultima monedă analizată este un pul inedit purtând cunoscuta tamga „ochelari", a unui neidentificat emir Ibrahim din anul 777 AH.
Lista figurilor:
Fig. 1. Reconstrucția grafică a pulurilor lui Canibek II: 1, 2 - cu tamgaua «peștișor»; 3 - fără tamga; 4, 5 - cu imaginea unui animal pe revers.
Fig. 2 . Reconstrucția grafică a pulurilor anonime: 6-12 - puluri bătute la Haci Tarhan; 13-15 - puluri bătute la Оrda аl-cedid; 18 - pul emis de emirul Ibrahim.
Fig. 3. Puluri emise de Canibek II (foto): 1, 2 - cu tamgaua «peștișor» 3 - fără tamga; 4, 5 - cu imaginea unui animal pe revers.
Fig. 4. Puluri anonime (foto): 6-12 - puluri bătute la Haci Tarhan; 13-15 - puluri bătute la Оrda аl-cedid; 18 - pul emis de emirul Ibrahim.
Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.