Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Tumulul din perioada eneolit-bronz de lângă s. Suvorovo, regiunea Odesa
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul prezintă materialele dintr-un tumul, cercetat între anii 1995 și 1997 în apropierea satului Suvorovo, punctul Kale (raionul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina). Tumulul conținea cinci morminte, precum și unele structuri de piatră și pământ. Cel mai timpuriu mormânt (nr. 5), precum și, probabil, mormântul nr. 4, pot fi atribuite variantei locale a culturii Cernavoda I, datată cu eneoliticul târziu (prima jumătate a mileniului IV a. Chr.). În legătură cu mormântul nr. 5 pot fi puse un șanț cu două segmente de acces, resturile unui kromleh și un vas pictat, depus separat, aparținând culturii Cucuteni. Mormântul nr. 3, cu un pandantiv de os în formă de toiag, mărgele din pastă și un vârf de săgeată din silex, ocupă o poziție mai târzie în secvența stratigrafică a tumulului și poate fi datat cu bronzul timpuriu I, mai exact cu perioada culturii Usatovo (a doua jumătate a mileniului IV a. Chr.). Alte două morminte (nr. 1 și nr. 2) conțineau vase ceramice, aparținând culturii Jamnaja din mileniul III a. Chr.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Tumulul nr. 2 din punctul Kale: 1 - planul general și martorul stratigrafic central al tumulului; 2 - planul mormintelor nr. 1 și nr. 2.
Fig. 2. Tumulul nr. 2 din punctul Kale: 1 - vas din mormântul nr. 2; 2 - vas din mormântul nr. 1; 3 - planul mormintelor nr. 3-5; 4-6 - inventarul mormântului nr. 3; 7 - vas din complexul de cult.
Игорь Манзура
«Вытянутые» погребения эпохи энеолита в Карпато-Днестровском регионе
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Игорь Манзура
Дергачев В.А. О скипетрах. Этюды в защиту миграционной концепции М. Гимбутас. Revista arheologică. vol. I. Nr. 2. Chișinău, 2005, 166 стр. ISSN 1857-016X.
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.