Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar. Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene. Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică. Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).
Perioadele și particularitățile de pătrundere a monedelor romane în zona de silvostepă din stânga Niprului
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Cum cultura Černjahov a fost eterogenă în diferitele ei zone de răspândire, la fel de neomogene au fost și particularitățile de răspândire a monedelor romane în arealul acestei culturi. Articolul este dedicat studierii acestor particularități în zona de silvostepă din stânga Niprului. Cercetarea sistematică a monedelor antice descoperite acolo a început în primii ani ai secolului XX, dar s-a intensificat în ultimii ani. Până în prezent sunt cunoscute 208 puncte de unde provin în jurul a 850 exemplare (cca 390 de monede izolate și nu mai puțin de 7760 de monede provenite din tezaure). Cele mai multe monede le constituie piesele din sec. I-II. Majoritatea descoperirilor monetare din sec. III le reprezintă emisiunile anonime bătute în orașele din Asia Mică. Monedele din secolele IV - prima jumătate a secolului V sunt rare pentru regiune.
O altă zonă care a înregistrat anumite particularități privind răspândirea monedelor romane este regiunea dintre Prut și Nistru. Particularitățile respective au fost determinate atât de factorul geografic (prezența unor mari fluvii), cât și situarea lor la mare distanță de Imperiul Roman.
Cercetarea ulterioară a monedelor romane pe teritoriul de răspândire a culturii Černjahov se va baza atât pe studierea particularităților locale, cât și prin prisma comparării cu alte regiuni.
Lista figurilor:
Fig. 1. Harta răspândirii monedelor romane pe teritoriul de silvostepă din stânga Niprului: 1 - descoperiri izolate, sec. I-II; 2 - descoperii izolate sec. III; 3 - descoperiri izolate, sec. IV ; 4 - descoperiri izolate din prima jumătate a sec. V; 5 - tezaure cu monede romane, sec. I-II; 6 - tezaurul din s. Rubliovka, sfârșitul sec. IV - înc. sec. V; 7 - granița culturii Černjahov; 8 - granița dintre stepă și silvostepă.
Fig. 2. Harta răspândirii monedelor izolate din sec. I-II (1) și III (2) în arealul culturii Černjahov.
Fig. 3. Harta răspândirii monedelor izolate din sec. IV (1) și prima jumătate a sec. V (2) în arealul culturii Černjahov.
Fig. 4. Harta răspândirii tezaurelor cu monede romane în arealul culturii Černjahov.
Таb. 1. Corelarea cantității punctelor de descoperire a monedelor romane în diferite regiuni de silvostepă din stânga Niprului.
Таb. 2. Răspândirea descoperirilor izolate pe perioade.
Таb. 3. Distribuția cronologică a monedelor în tezaurele cunoscute integral sau relativ integral.
Таb. 4. Distribuția descoperirilor monedelor romane izolate pe nominaluri.
Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
