Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri. Pentru prima oară el a fost descoperit și folosit în China. Primele obiecte chinezești au ajuns în Europa în secolul al XIII-lea, însă o răspândirea mai largă a porțelanului chinezesc pe continentul european se atestă în secolul al XVII-lea. Tehnologia producerii porțelanului a fost ținută în secret foarte mult timp de către chineji.
Prima manufactură de porțelan dur din Europa, cea din orașul Meissen, a fost deschisă în 1710 datorită descoperirilor făcute în producerea porțelanului de către matematicianul și fizicianul din Saxonia Ehrenfried Walter von Ischirnhaus (1661-1708), realizate în practică de alchimistul de la curtea regală - Johann Friedrich Böttger (1682-1718), care a inventat smalțul și a obținut contopirea absolută a ciobului și smalțului. Fabrica Meissen, funcțională și astăzi, a creat și creează o gamă vastă de produse din porțelan. Realizate de cei mai buni artiști, sculptori și gravori, care utilizează culori unice, pictate manual, cu un design exclusiv, produsele Meissen sunt de o calitate și eleganță deosebită, cu o faimă mondială.
Serviciul de ceai, incomplet compus din 7 piese (ceainic, vas pentru lapte, zaharniță, două căni cu farfurioare), expus în această vitrină reprezintă un produs al celebrei fabrici din orașul Meissen, regatul Saxonia, Germania, lucrat în prima jumătate a secolului al XIX-lea din porțelan de înaltă calitate. Exponatul a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei prin transfer de la Casa-muzeu „G. Cotovschi" din Hâncești, închisă în anii 1989-1990.
Este remarcabil decorul acestor piese, executat manual numit „flori germane", unul din cunoscutele stiluri de decorare cu flori și plante, practicat de meșterii de la această manufactură încă din secolul al XVIII-lea, fiind influențați de porțelanul chinezesc, decorat cu imagini de flori și fructe. O trăsătură specifică al acestui stil de decorare consta în „împrăștierea florilor", adică aranjarea lor sub formă de inflorescențe florale individuale sau buchete pe suprafața obiectelor de porțelan.
Marcajul de pe partea inferioară a pieselor reprezintă două săbii încrucișate, elemente împrumutate din stema regatului Saxonia, aplicat manual cu vopsea de cobalt sub glazură. Cu mici schimbări în reprezentarea săbiilor, această marcă este utilizată începând cu anul 1722 și până în prezent. Pentru marcajul de pe piesele din serviciu este caracteristic redarea unor puncte proeminente pe săbiile încrucișate. Acest marcaj s-a utilizat la fabrica Meissen în perioada anilor 1815-1860.
Pictura policromă florală, aurirea și aplicarea bobocului de trandafir pe capacele ceainicului și a zaharniței, conferă o delicateță sublimă acestor piese, de o răspândire rară.
Perioadele și particularitățile de pătrundere a monedelor romane în zona de silvostepă din stânga Niprului
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Cum cultura Černjahov a fost eterogenă în diferitele ei zone de răspândire, la fel de neomogene au fost și particularitățile de răspândire a monedelor romane în arealul acestei culturi. Articolul este dedicat studierii acestor particularități în zona de silvostepă din stânga Niprului. Cercetarea sistematică a monedelor antice descoperite acolo a început în primii ani ai secolului XX, dar s-a intensificat în ultimii ani. Până în prezent sunt cunoscute 208 puncte de unde provin în jurul a 850 exemplare (cca 390 de monede izolate și nu mai puțin de 7760 de monede provenite din tezaure). Cele mai multe monede le constituie piesele din sec. I-II. Majoritatea descoperirilor monetare din sec. III le reprezintă emisiunile anonime bătute în orașele din Asia Mică. Monedele din secolele IV - prima jumătate a secolului V sunt rare pentru regiune.
O altă zonă care a înregistrat anumite particularități privind răspândirea monedelor romane este regiunea dintre Prut și Nistru. Particularitățile respective au fost determinate atât de factorul geografic (prezența unor mari fluvii), cât și situarea lor la mare distanță de Imperiul Roman.
Cercetarea ulterioară a monedelor romane pe teritoriul de răspândire a culturii Černjahov se va baza atât pe studierea particularităților locale, cât și prin prisma comparării cu alte regiuni.
Lista figurilor:
Fig. 1. Harta răspândirii monedelor romane pe teritoriul de silvostepă din stânga Niprului: 1 - descoperiri izolate, sec. I-II; 2 - descoperii izolate sec. III; 3 - descoperiri izolate, sec. IV ; 4 - descoperiri izolate din prima jumătate a sec. V; 5 - tezaure cu monede romane, sec. I-II; 6 - tezaurul din s. Rubliovka, sfârșitul sec. IV - înc. sec. V; 7 - granița culturii Černjahov; 8 - granița dintre stepă și silvostepă.
Fig. 2. Harta răspândirii monedelor izolate din sec. I-II (1) și III (2) în arealul culturii Černjahov.
Fig. 3. Harta răspândirii monedelor izolate din sec. IV (1) și prima jumătate a sec. V (2) în arealul culturii Černjahov.
Fig. 4. Harta răspândirii tezaurelor cu monede romane în arealul culturii Černjahov.
Таb. 1. Corelarea cantității punctelor de descoperire a monedelor romane în diferite regiuni de silvostepă din stânga Niprului.
Таb. 2. Răspândirea descoperirilor izolate pe perioade.
Таb. 3. Distribuția cronologică a monedelor în tezaurele cunoscute integral sau relativ integral.
Таb. 4. Distribuția descoperirilor monedelor romane izolate pe nominaluri.
Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Serviciul de ceai, incomplet compus din 7 piese (ceainic, vas pentru lapte, zaharniță, două căni cu farfurioare), expus în această vitrină reprezintă un produs al celebrei fabrici din orașul Meissen, regatul Saxonia, Germania, lucrat în prima jumătate a secolului al XIX-lea din porțelan de înaltă calitate. Exponatul a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei prin transfer de la Casa-muzeu „G. Cotovschi" din Hâncești, închisă în anii 1989-1990.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
