Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Perioadele și particularitățile de pătrundere a monedelor romane în zona de silvostepă din stânga Niprului
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Cum cultura Černjahov a fost eterogenă în diferitele ei zone de răspândire, la fel de neomogene au fost și particularitățile de răspândire a monedelor romane în arealul acestei culturi. Articolul este dedicat studierii acestor particularități în zona de silvostepă din stânga Niprului. Cercetarea sistematică a monedelor antice descoperite acolo a început în primii ani ai secolului XX, dar s-a intensificat în ultimii ani. Până în prezent sunt cunoscute 208 puncte de unde provin în jurul a 850 exemplare (cca 390 de monede izolate și nu mai puțin de 7760 de monede provenite din tezaure). Cele mai multe monede le constituie piesele din sec. I-II. Majoritatea descoperirilor monetare din sec. III le reprezintă emisiunile anonime bătute în orașele din Asia Mică. Monedele din secolele IV - prima jumătate a secolului V sunt rare pentru regiune.
O altă zonă care a înregistrat anumite particularități privind răspândirea monedelor romane este regiunea dintre Prut și Nistru. Particularitățile respective au fost determinate atât de factorul geografic (prezența unor mari fluvii), cât și situarea lor la mare distanță de Imperiul Roman.
Cercetarea ulterioară a monedelor romane pe teritoriul de răspândire a culturii Černjahov se va baza atât pe studierea particularităților locale, cât și prin prisma comparării cu alte regiuni.
Lista figurilor:
Fig. 1. Harta răspândirii monedelor romane pe teritoriul de silvostepă din stânga Niprului: 1 - descoperiri izolate, sec. I-II; 2 - descoperii izolate sec. III; 3 - descoperiri izolate, sec. IV ; 4 - descoperiri izolate din prima jumătate a sec. V; 5 - tezaure cu monede romane, sec. I-II; 6 - tezaurul din s. Rubliovka, sfârșitul sec. IV - înc. sec. V; 7 - granița culturii Černjahov; 8 - granița dintre stepă și silvostepă.
Fig. 2. Harta răspândirii monedelor izolate din sec. I-II (1) și III (2) în arealul culturii Černjahov.
Fig. 3. Harta răspândirii monedelor izolate din sec. IV (1) și prima jumătate a sec. V (2) în arealul culturii Černjahov.
Fig. 4. Harta răspândirii tezaurelor cu monede romane în arealul culturii Černjahov.
Таb. 1. Corelarea cantității punctelor de descoperire a monedelor romane în diferite regiuni de silvostepă din stânga Niprului.
Таb. 2. Răspândirea descoperirilor izolate pe perioade.
Таb. 3. Distribuția cronologică a monedelor în tezaurele cunoscute integral sau relativ integral.
Таb. 4. Distribuția descoperirilor monedelor romane izolate pe nominaluri.
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.