Necropola regală de la Ur și construcția roților antice

În baza analizei construcției roților din necropola regală de la Ur - fragmentul unei plăci din piatră, „Stindardul" mozaic, roțile de la car din înmormântări -, precum și a descoperirilor atestate la alte monumente arheologice, autoarea ajunge la concluzia că, în Orientul Antic, roțile tripartite cu partea centrală în formă de lentilă nu mai erau utilizate către cumpăna mileniilor IV-III a. Chr. În perioada când erau folosite deja roțile tripartite cu centrul rectangular, cele cu nucleul în formă de lentilă continuau să fie redate pe ștampile și plăci votive, copiind, astfel, exemplarele mai vechi.

Roțile de car de la cumpăna mileniilor IV-III a. Chr., descoperite în mormintele tumulare din stepele ponto-caspice aveau centrul de formă rectangulară, deci fiind din următoarea etapă de evoluție. Având în vedere faptul că primele roți de car constau dintr-un disc masiv de lemn, iar pentru trecerea la modele mai evoluate a fost necesară o perioadă îndelungată de timp, autoarea presupune că apariția roții în Orientul Antic trebuie datată cu o perioadă de timp mai timpurie, nu mai târziu de începutul mileniului IV a. Chr.

Lista ilustrațiilor:

Fig. 1. Fragment de lespede de piatră. Ur (după Woolley 1934, plate 181b).

Fig. 2. Panelul „Războiul" din „Stindardul" mozaic de la Ur (după Woolley 1934, plate 92).

Fig. 3. Amprente ale roților de care din înmormântările PG 789 (a-b) și PG 1232 (c). Ur (după Woolley 1934, plate 33, 62а).

Fig. 4. Imagine a carului pe „Reconstituirea scenei funerare din mormântul PG 789" (după Woolley 1934, plate 30). Fig. 5. Imagine a carului pe registrul de sus al „Stindardului".

Fig. 6. Imagini ale carelor pe registrul de jos al „Stindardului" (prima și a doua din stânga). Fig. 7. Imagine a carului pe de jos al „Stindardului" (a treia din stânga).

Fig. 8. Roată, Susa (după Littauer, Crouwel 1979, fig. 5).

Fig. 9. Roată, Mari (după Butterlin, Margueron 2006, fig. 3).

Fig. 10. Imagini ale roților (fragment de mozaic), Mari (а - după Parrot 1971, fig. 10), (b-f - după Parrot 1967, pl. LXV/2462-2464; fig. 262/2465, 2598, 2466).

Fig. 11. Fragment de placă din piatră. Khafajeh (după Boese 1971, Taf. VIII).

Fig. 12. Modele din lut ale unei roți. a-b - Tell Brak (după Oates et al. 2001 488/36, 39), с - Chagar Bazar (după Mallowan 1936, fig. 6/8); d - Tell Halawa A (după Neufang, Pruβ 1994, Abb. 52/114). a - d=4 cm; b - d=7,1 cm; c - d=3,5 cm; d - d=10,5 cm.

Fig. 13. Amprentă de ștampilă cilindrică. Ur (după Amiet 1980, pl. 96/1260). Fig. 14. Amprentă de ștampilă cilindrică. Ur (după Amiet 1980, pl. 92/1216).

Fig. 15. Amprentă de ștampilă cilindrică. Mesopotamia (după Amiet 1980, pl. 92/1215).

Fig. 16. Amprentă de ștampilă cilindrică (detaliu). Mesopotamia, perioada Akkadiană (după Littauer, Crouwel 1979, fig. 13).

Fig. 17. Schiță a unui car dintr-o înmormântare a culturii Novotitarovsk, regiunea Kuban (după Анфимов 1986). Fig. 18. Vestigiile carului dintr-o înmormântare a culturii Novotitarovsk, regiunea Kuban (din arhiva personală a I.I. Marchenko și N.Yu. Limberis).