Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.
Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.
Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.
Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.
Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În lucrarea sa D. Anthony pretinde rezolvarea problemei patriei și răspândirii indo-europenilor. Una dintre cauzele care au influențat pozitiv soluționarea acestei probleme este căderea „cortinei de fier” din secolul trecut. După acest eveniment savanții din Vest au căpătat accesul la materialele și publicațiile din țările fostei Uniuni Sovietice. Pe parcursul a câtorva decenii D. Anthony demonstra în lucrările sale că, deja în mileniile V-IV a. Chr. în stepele Eur- asiei este cunoscut călăritul. Drept argument serveau urmele de uzură pe dintele unui cal, descoperit în așezarea eneolitică de la Darievka, Ucraina. După ce s-a stabilit că dintele în cauză provine dintr-o groapă mai târzie (perioa- da scitică), D. Anthony a recunoscut greșeala, însă, nu s-a dezis de la ideea unor reconstituiri de amploare, legând călăritul și apariția carului cu roți de origine indo-europenilor în stepele euroasiatice. În același timp nu există date despre existența călăritului în epoca eneolitică, după cum nu este clară data și locul domesticirii calului, subiect amplu discutat de specialiști. Căderea „cortinei de fier”, însă, nu poate înlocui metodele și tehnicile cercetării ști- ințifice și, de asemenea, cunoașterea materialului. Dispunând de cunoștințe superficiale în domeniul arheologiei euroasiatice, D. Anthony comite în lucrarea sa mai multe greșeli și inexactități, reflectate în articolul de față.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Ornamentul vasului din înmormântarea Evdyk 8/23 (după Anthony 2007, fig. 4/3,a).
Elena Izbitser
Mormântul cu car Novokorsunskaya 2/18: corectarea unor erori
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Елена Избицер
Погребения с повозками в ямах эпохи средней бронзы в бассейне Дона
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Elena Izbitser
Tauri şi care: o abordare „inovatoare” în prezentarea materialelor arheologice
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Elena Izbitser
Necropola regală de la Ur și construcția roților antice
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Елена Избицер
Etica profesională și subiectivismul: despre o monografie și două recenzii
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.