Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Noi materiale cartografice despre valurile antice din Bugeac
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul este rezervat noilor materiale despre cartografierea valurilor de apărare antice din sudul Basarabiei (Bugeac). Sunt introduse în circuitul științific: o hartă topografică din anul 1864, necunoscută anterior, pe care este indicată partea din preajma Mării Negre a valului Nistrului Inferior (Şerpilor), precum și alte materiale care vin să concretizeze topografia acestor monumente.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Pământurile satelor Šaba și Šabalat pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 2. Fragment al „Hărții speciale" a lui A.P. Čirkov din anul 1864.
Fig. 3. O parte a valului Nistrului Inferior (Șerpilor) pe „Harta specială" a lui A.P. Čirkov din anul 1864.
Fig. 4. Pământurile satelor Talmaza și Ciobruci pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 5. Pământurile orașului Akkerman pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 6. Pământurile satului Nekrasovka pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 7. Regiunea Capului Mănăstirii pe harta Comisiei Europene a Dunării din anul 1887.
Fig. 8. Regiunea Capului Mănăstirii pe o hartă germană din anul 1941.
Fig. 9. Satul Tașbunar și o parte a Valului lui Traian de Jos pe o hartă germană din anul 1941.
Fig. 10. Fortificația de lângă satul Novosel'skoe (Satu Nou) pe o hartă a deltei Dunării din anii '60 ai sec. XIX.
Fig. 11. Fortificația de lângă satul Novosel'skoe (Satu Nou) pe „Harta unei părți a peninsulei Balcanice", ce cuprinde întregul teatru al războiului din 1877-1878.
Игорь Сапожников, Ольга Айсфельд
Саратский округ немецких колоний в 1820-х - 1890-х гг.: археология, картография, историография
Tyragetia, serie nouă, vol. XVII [XXXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Игорь Сапожников
Начала изучения курганов Буджака: историография и картография
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Игорь Сапожников, Владимир Левчук
Генерал-лейтенант и «ученый археолог» Н.А. Маркс: вклад в исследования Бендерской крепости
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Игорь Сапожников, Майя Кашуба
Анадольский и Дмитровский монетные клады Южной Бессарабии: реконструкции находок в конце ХІХ ст.
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2021
Майя Кашуба, Игорь Сапожников, Мария Медведева
О собраниях древностей Северного Причерноморья, приобретенных Императорской археологической комиссией у П.А. Маврогордато в 1903 году
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2021
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.