Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică.
Inventarul ceramic cuprinde un vas de provizii (pifos) de dimensiuni mari cu un volum de 20 litri (h=39,2 cm, d=35,0 cm) decorat cu un brâu reliefat sub buză, un castron de dimensiuni medii cu un volum de 2,5 litri (h=16,9 cm, d=23,2 cm), o cană de dimensiuni medii cu un volum de 0,6 litri (h=12 cm, d=13,4 cm) și un fund de la un vas-borcan.
Vasele ceramice de factură grosieră sunt confecționate manual, prin tehnica suprapunerii și modelării unor suluri de lut, pregătite din pastă cu adaos de șamotă și nisip. Suprafața ceramicii este neregulată, acoperită cu un strat de angobă de culoare gălbuie-roșietică cu pete negre, miezul pereților fiind de culoare neagră.
Cele trei vase păstrate integral denotă forme bitronconice bine profilate cu diametrul maxim în partea de mijloc a corpului, cu buzele drepte sau oblice ușor rotunjite la capăt. Oalele de acest tip sunt caracteristice pentru aria culturală medievală timpurie din Nordul și Nord-Vestul Mării Negre datată în secolele V-VII. La est de râul Nistru, pe teritoriul Ucrainei, ceramică analogică se întâlnește în cadrul așezărilor de tip Penkovka, iar în spațiul carpato-nistrean aceasta este caracteristică pentru așezările de tipul Costișa-Botoșana-Hansca.
În spațiul pruto-nistrean ceramica grosieră cu corpul bitronconic, de regulă, este atestată prin fragmente și relativ rar prin vase întregi, descoperite la Hansca, Dănceni, Recea, Seliște, Păhărniceni etc., aceasta reprezentând o componentă indispensabilă a inventarului local din perioada secolelor V-VII. În acest context, descoperirea la Bălceana a unui set de vase grosiere bitronconice păstrate aproape intact reprezintă un caz relativ rar întâlnit, care are o importanță deosebită pe plan științific. Conform unor ipoteze, tradiția ceramicii grosiere cu corp bitronconic din secolele V-VII ar fi de origine nord-pontică. În același timp însă, nu poate fi exclus și faptul ca vasele ceramice bitronconice ar putea să reprezinte un produs al interferențelor etnoculturale de epocă rezultat concomitent pe întregul teritoriu de la Carpați până la Nipru și Donețul de Nord.
Noi materiale cartografice despre valurile antice din Bugeac
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul este rezervat noilor materiale despre cartografierea valurilor de apărare antice din sudul Basarabiei (Bugeac). Sunt introduse în circuitul științific: o hartă topografică din anul 1864, necunoscută anterior, pe care este indicată partea din preajma Mării Negre a valului Nistrului Inferior (Şerpilor), precum și alte materiale care vin să concretizeze topografia acestor monumente.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Pământurile satelor Šaba și Šabalat pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 2. Fragment al „Hărții speciale" a lui A.P. Čirkov din anul 1864.
Fig. 3. O parte a valului Nistrului Inferior (Șerpilor) pe „Harta specială" a lui A.P. Čirkov din anul 1864.
Fig. 4. Pământurile satelor Talmaza și Ciobruci pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 5. Pământurile orașului Akkerman pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 6. Pământurile satului Nekrasovka pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 7. Regiunea Capului Mănăstirii pe harta Comisiei Europene a Dunării din anul 1887.
Fig. 8. Regiunea Capului Mănăstirii pe o hartă germană din anul 1941.
Fig. 9. Satul Tașbunar și o parte a Valului lui Traian de Jos pe o hartă germană din anul 1941.
Fig. 10. Fortificația de lângă satul Novosel'skoe (Satu Nou) pe o hartă a deltei Dunării din anii '60 ai sec. XIX.
Fig. 11. Fortificația de lângă satul Novosel'skoe (Satu Nou) pe „Harta unei părți a peninsulei Balcanice", ce cuprinde întregul teatru al războiului din 1877-1878.
Игорь Сапожников, Майя Кашуба
«Имеем честь заявить, что мы нашли клад»: искатели сокровищ юга Бессарабии в конце ХІХ - начале ХХ в.
Tyragetia, serie nouă, vol. XV [XXX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Игорь Сапожников, Александр Синельников
Амфоры Северо-Западной акватории Черного моря
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Игорь Сапожников
Петроаский клад, Валашское княжество и Одесское общество истории и древностей в 1840-х гг.
Tyragetia, serie nouă, vol. XVIII [XXXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Игорь Сапожников
Симеоновский пещерный монастырь у села Роги на Днестре
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Игорь Сапожников, Юрий Болтрик
Ягорлыкские курганы близ Днестра: история изучения, картография и топография
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Setul de vase ceramice a fost descoperit întâmplător în luna octombrie 2025 în partea de sud-vest a satului Bălceana, r. Hâncești, la circa 1,2 km de la r. Lăpușniţa. Materialele arheologice au fost recuperate de către Agenţia Naţională Arheologică...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
