Anul acesta comemorăm 350 de ani de la nașterea și 300 de la moartea lui Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673- 21 august 1723), cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale românești.
Dimitrie Cantemir reprezintă una din cele mai înalte culmi de gândire a vremii sale în toate domeniile de care geniul său s-a apropiat - istoriografie, geografie, filosofie deschizându-le noi perspective de dezvoltare. Marele cărturar a cunoscut în profunzime mediul musulman, învățând pe lângă limbile occidentale și cele orientale (turca, persana şi araba), adăugând, la instrucția deja amplă, şi cunoştinţe de logică, medicină, științele naturii, astronomie şi de muzică. Solid informat în variate domenii, politolog, diplomat înnăscut, beizadeaua creștină a câștigat încrederea sultanului Ahmed al III-lea, de la care a obținut favoarea de a consulta documentele istoriei imperiale, pe care le-a utilizat în realizarea celebrei opere „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", rămasă şi astăzi o lucrare de referință în bibliografia de specialitate.
Muzeul Național de Istorie a Moldovei tezaurizează varianta germană a acestei lucrări, editată la Hamburg, în anul 1745. Această ediție este un volum impunător de 863 pagini, însoțită de o prefață a editorului, în limba germană, în care sunt consemnate cuvinte de laudă, de prețuire: „...considerăm că o asemenea operă de o însemnătate atât de mare trebuie să fie cunoscută nemților în limba lor maternă..."
Dimitrie Cantemir a fost primul cărturar care a arătat că istoria Imperiului Otoman se împarte în două părți. Prima parte, cea a creșterii, cuprinde biografiile a 19 sultani şi se încheie pe la 1672 când imperiul intră într-o nouă fază, cea a declinului politic şi militar. Prin această lucrare Cantemir încearcă să atragă atenția asupra necesității închegării unei alianțe a țărilor europene împotriva expansiunii turcești. În același timp, autorul are cuvinte de laudă pentru unele aspecte ale culturii poporului turc.
Ca şi „Descrierea Moldovei", „Creșterea şi descreșterea Imperiului Otoman", s-a bucurat de o largă popularitate în cultura țărilor europene. Lucrarea a fost tradusă mai întâi în rusește de către Dimitrie Grozin, fără a fi tipărită. După moartea lui Dimitrie Cantemir, datorită fiului său Antioh, devenit ambasador al Rusiei la Londra, apoi la Paris, această scriere fundamentală a cărturarului nostru a fost tradusă şi editată în limbile engleză (două volume, 1734-1735, urmată de o nouă ediție în 1756), franceză (1743, în patru volume mici). În 1745 lucrarea apare în limba germană. Ea a fost citită, prețuită înalt şi folosită în scrierile lor de către Voltaire, Byron, Victor Hugo ş.a. şi este primul tratat ce abordează problema puterii otomane şi a caracterului multicultural din imperiu. Lucrul asupra acestei opere a început în timpul aflării în Imperiul Otoman, fiind reluată după 1711 şi terminată in 1717. Această lucrare îi aduce faima europeană şi îl situează printre marii cărturari ai vremii.
Noi materiale cartografice despre valurile antice din Bugeac
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul este rezervat noilor materiale despre cartografierea valurilor de apărare antice din sudul Basarabiei (Bugeac). Sunt introduse în circuitul științific: o hartă topografică din anul 1864, necunoscută anterior, pe care este indicată partea din preajma Mării Negre a valului Nistrului Inferior (Şerpilor), precum și alte materiale care vin să concretizeze topografia acestor monumente.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Pământurile satelor Šaba și Šabalat pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 2. Fragment al „Hărții speciale" a lui A.P. Čirkov din anul 1864.
Fig. 3. O parte a valului Nistrului Inferior (Șerpilor) pe „Harta specială" a lui A.P. Čirkov din anul 1864.
Fig. 4. Pământurile satelor Talmaza și Ciobruci pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 5. Pământurile orașului Akkerman pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 6. Pământurile satului Nekrasovka pe o hartă a Basarabiei din anul 1828.
Fig. 7. Regiunea Capului Mănăstirii pe harta Comisiei Europene a Dunării din anul 1887.
Fig. 8. Regiunea Capului Mănăstirii pe o hartă germană din anul 1941.
Fig. 9. Satul Tașbunar și o parte a Valului lui Traian de Jos pe o hartă germană din anul 1941.
Fig. 10. Fortificația de lângă satul Novosel'skoe (Satu Nou) pe o hartă a deltei Dunării din anii '60 ai sec. XIX.
Fig. 11. Fortificația de lângă satul Novosel'skoe (Satu Nou) pe „Harta unei părți a peninsulei Balcanice", ce cuprinde întregul teatru al războiului din 1877-1878.
Игорь Сапожников, Игорь Цеунов
И.В. Ботьянов и его «Статистическое описание Бессарабии» 1828-1840 годов
Tyragetia, serie nouă, vol. XVI [XXXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Игорь Сапожников, Александр Синельников
Амфоры Северо-Западной акватории Черного моря
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică, Chişinău, 2020
Игорь Сапожников
Симеоновский пещерный монастырь у села Роги на Днестре
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Игорь Сапожников, Майя Кашуба
«Свод памятников старины и археологических находок в Бессарабии» Н. Могилянского и Я. Эбергарда
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Игорь Сапожников
Из истории фортификации и картографирования Бессарабии и Молдовы: работы Ф. Кауффера 1793-1797-х годов
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Anul acesta comemorăm 350 de ani de la nașterea și 300 de la moartea lui Dimitrie Cantemir (26 octombrie 1673- 21 august 1723), cel mai de seamă gânditor umanist român şi totodată autor al primelor scrieri filosofice originale românești. Dimitrie Cantemir reprezintă una din cele mai înalte culmi de gândire a vremii sale în toate domeniile de care geniul său s-a apropiat - istoriografie, geografie, filosofie deschizându-le noi perspective de dezvoltare...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.