EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Se zice că icoanele, prin harul dumnezeiesc pe care îl au, îşi aleg singure locul de unde să-şi poată manifesta puterile de binecuvântare şi mângâiere. Aşa s-a întâmplat ca o icoană a Maicii Domnului să poposească pe meleagurile noastre pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, timp în care aceste teritorii erau implicate în campaniile militare din cadrul războiului ruso-turc din anii 1787-1791. Împrejurările apariţiei acestei icoane în Basarabia sunt confirmate de mai multe referinţe de epocă, din care rezultă că ofiţerul rus N.A. Albaduev aduce cu sine icoana în perioada operaţiilor militare amintite mai sus, iar după moartea lui, rudele – soţia colonelului sau mama lui – dăruiesc această icoană mănăstirii unde ofiţerul, venind în postul Crăciunului, pentru a se împărtăşi cu Sfintele Taine, moare subit. Icoana Maicii Domnului a fost aşezată iniţial în biserica veche din lemn, unde se afla cavoul ofiţerului, mai târziu fiind depusă în noua biserică, zidită şi sfinţită în anul 1816, cu hramul Adormirea Maicii Domnului.

Icoana va deveni în curând foarte populară, iar faima ei va creşte în mod deosebit datorită vindecărilor săvârşite prin mijlocirea Maicii Domnului, presa de epocă înregistrând în detalii numele persoanelor vindecate, locul de trai şi suferinţele lor. Arhimandritul Serafim, stareţ al mănăstirii în perioada 1805-1827, menţiona despre cinstirea deosebită a icoanei Maicii Domnului de la mănăstirea Hârbovăţ, poporul ortodox căutând dintotdeauna în faţa acestei icoane a Împărătesei Lumii ajutor şi apărare. Credincioşii au numit-o Icoană Făcătoare de Minuni, înainte ca Sfântul Sinod să emită Ucazul cu nr. 526 din 26 ianuarie 1859, semnat de împăratul Alexandru al II-lea, prin care acestui chip al Preacuratei i se atribuia titlul de Icoană a Maicii Domnului Făcătoare de Minuni de la Hârbovăţ. Recunoscându-i calităţile miraculoase, Sfântul Sinod va institui, totodată, procesiuni religioase cu aducerea anuală a icoanei la Chişinău la 1 octombrie şi întoarcerea ei ulterioară la mănăstire la 23 aprilie.

Icoana Maicii Domnului de la Hârbovăţ este unul dintre cele mai timpurii şi mai populare tipuri mariale – cel al Hodighitriei. În acest model iconografic, Născătoarea de Dumnezeu şi Pruncul sunt reprezentaţi în poziţie frontală, privind spre cel ce se roagă. Fecioara îşi ţine Pruncul pe mâna stângă, cu dreapta arătând spre El. Pruncul binecuvântează cu mâna dreaptă, în mâna stângă ţinând sulul sacru – simbolul Evangheliei. Din punctul de vedere al reprezentărilor, trebuie să menţionăm că, în mare parte, icoanele Maicii Domnului de la Hârbovăţ denotă o atitudine mai deosebită între personaje decât în cazul unei Hodighitrii tradiţionale, remarcându-se o afecţiune specială, accentuată de poziţia chipurilor unul faţă de altul, de aplecarea mai pronunţată a capetelor, de expresia blândă pe faţa Pruncului. Putem spune că, în iconografia Maicii Domnului de la Hârbovăţ, sunt îmbinate armonios trăsăturile a două modele mariologice distincte: Maica Domnului Hodighitria, sau Îndrumătoarea, şi Maica Domnului Eleusa, sau Mila Afectuoasă.

Copii fidele ale icoanei se mai păstrează în Catedrala Mitropolitană din Chişinău, în catedrala Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron din Chişinău, în biserica de vară a mănăstirii Noul Neamţ din satul Chiţcani (Căuşeni), în biserica Acoperământul Maicii Domnului din satul Sîrcova (Rezina), în catedrala Schimbarea la faţă din Bolgrad, în mănăstirea Schimbarea la faţă din localitatea Tatarbunar, în biserica Sfânta Parascheva din satul Furatovca, regiunea Odesa, în mănăstirea Sfântul Arhanghel Mihail din oraşul Odesa, în mănăstirea Înălţarea Domnului din oraşul Teplodar (Ucraina), în mănăstirea Sfânta Treime din s. Mramor, de lângă Topolovgrad (Bulgaria), în catedrala Sfântul Cneaz Alexandru Nevski din Ungheni ş.a.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. VIII [XXIII], nr. 1

Străchini din monumentele funerare scitice de la sfârșitul sec. IV - sec. II a. Chr. din stânga Nistrului Inferior
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Străchini din monumentele funerare scitice de la sfârșitul sec. IV - sec. II a. Chr. din stânga Nistrului Inferior

Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

În lucrare sunt publicate și analizate străchinile din complexele funerare scitice din necropola de lângă satul Hlinaia, precum și din unii tumuli din stânga Nistrului Inferior, încadrate în intervalul de timp sfârșitul sec. IV - sec. II a. Chr. S-a constatat o răspândire foarte largă a acestui tip de recipiente în ritualul funerar al sciților din regiunea Nistrului. Printre ele sunt evidențiate: străchini din lemn, străchini lucrate la roata olarului și străchini modelate cu mâna. Pentru cele modelate cu mâna a fost elaborată o tipologie, ținându-se cont de toate particularitățile morfologice ale vaselor. O atenție deosebită este acordată ornamentului acestor recipiente, care denotă, în primul rând, o tradiție tracică. Analiza răspândirii străchinilor în așezările și necropolele scitice demonstrează procesul de sedentarizare a populației scitice din regiunea Nistrului Inferior în sec. III-II a. Chr.

Lista ilustrațiilor:

Fig. 1. Detalii de fi er de la străchini din lemn (1-6) și străchini lucrate la roata olarului (7, 8) din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 18/1; 2 - mormântul 46/3; 3 - mormântul 59/1; 4 - mormântul 69/2; 5 - mormântul 80/1; 6 - mormântul 83/1; 7 - mormântul 21/1; 8 - mormântul 85/1.
Fig. 2. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 2/3; 2 - mormântul 3/1; 3 - mormântul 7/1; 4, 5 - mormântul 8/1; 6 - mormântul 10/1; 7 - mormântul 11/1; 8 - mormântul 13/1.
Fig. 3. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 13/3; 2 - mormântul 14/2; 3 - mormântul 15/1; 4 - mormântul 15/2; 5 - mormântul 17/1; 6 - mormântul 19/1; 7 - mormântul е 19/3; 8 - mormântul 20/1; 9, 10 - mormântul 22/2; 11 - mormântul 22/3.
Fig. 4. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul е 23/1; 2, 3 - mormântul 26/1; 4 - mormântul 27/1; 5 - mormântul 30/1; 6 - mormântul 33/2; 7 - mormântul 36/1; 8, 9 - mormântul 38/1.
Fig. 5. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 38/3; 2 - mormântul 39/1; 3 - mormântul 41/2; 4 - mormântul 42/1; 5 - mormântul 43/2; 6 - mormântul 45/1; 7, 8 - mormântul 46/4; 9 - mormântul 47/1.
Fig. 6. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 48/1; 2 - mormântul 49/1; 3 - mormântul 50/1; 4, 5 - mormântul 52/1; 6 - mormântul 55/1; 7 - mormântul 56/1; 8, 9 - mormântul 56/2; 10, 11 - mormântul е 57/1.
Fig. 7. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 60/1; 2 - mormântul 60/2; 3 - mormântul 62/1; 4, 5 - mormântul 64/1; 6 - mormântul 65/1; 7 - mormântul 67/4; 8 - mormântul 68/1; 9 - mormântul 74/2; 10 - mormântul 75/2; 11 - mormântul 76/1; 12 - mormântul 77/1; 13 - mormântul 78/3; 14 - mormântul 81/1; 15 - mormântul 81/3.
Fig. 8. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 82/1; 2 - mormântul 86/1; 3 - mormântul 87/1; 4 - mormântul 88/1; 5 - mormântul 89/1; 6 - mormântul 91/2.
Fig. 9. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 93/1; 2 - mormântul 93/2; 3 - mormântul 94/1; 4 - mormântul 95/1; 5 - mormântul 96/1; 6 - mormântul 96/2; 7 - mormântul 99/1; 8 - mormântul 101/2; 9 - trizna tumulului nr. 102; 10 - mormântul 102/3.
Fig. 10. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 103/1; 2 - mormântul 104/1; 3, 4 - mormântul 105/2; 5 - șanțul tumulului nr. 106; 6 - mormântul 106/1; 7 - mormântul 107/3; 8 - mormântul 109/1; 9 - mormântul 113/1; 10 - mormântul 114/1; 11 - șanțul tumulului nr. 115; 12 - mormântul 115/1.
Fig. 11. Străchini modelate cu mâna din tumulii scitici din regiunea Tiraspolului: 1 - tumulul nr. 275 de lângă Hlinaia; 2 - tumulul nr. 131 de lângă Parcani; 3 - tumulul nr. 154 de lângă Parcani; 4 - tumulul nr. 174 de lângă Parcani; 5 - tumulul nr. 282 de lângă Cioburci; 6 - tumulul nr. 288 de lângă Cioburci; 7 - tumulul nr. 402 de lângă Cioburci; 8 - tumulul nr. 405 de lângă Cioburci; 9 - tumulul nr. 408 de lângă Cioburci (după Мелюкова 1962).
Fig. 12. Tipologia străchinilor modelate cu mâna.
Fig. 13. Modalități de ornamentare a buzelor străchinilor modelate cu mâna din înmormântările scitice din regiunea Nistrului de la sfârșitul sec. IV - sec. II a. Chr.: 1-3 - brâie pe partea orizontală a buzelor; 4-11 - proeminențe pe partea laterală a buzelor.
Fig. 14. Tamga pe fundul unei străchini modelate cu mâna din mormântul 81/3, necropola scitică de la Hlinaia.


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.








Adresează-ne o întrebare acum!





#Exponatul Lunii

Se zice că icoanele, prin harul dumnezeiesc pe care îl au, îşi aleg singure locul de unde să-şi poată manifesta puterile de binecuvântare şi mângâiere. Aşa s-a întâmplat ca o icoană a Maicii Domnului să poposească pe meleagurile noastre pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, timp în care aceste teritorii erau implicate în campaniile militare din cadrul războiului ruso-turc din anii 1787-1791. Împrejurările apariţiei acestei icoane în Basarabia sunt confirmate de mai multe referinţe de epocă, din care rezultă că ofiţerul rus N.A. Albaduev aduce cu sine icoana în perioada operaţiilor militare amintite mai sus, iar după moartea lui, rudele – soţia colonelului sau mama lui – dăruiesc această icoană mănăstirii unde ofiţerul, venind în postul Crăciunului, pentru a se împărtăşi cu Sfintele Taine, moare subit. Icoana Maicii Domnului a fost aşezată iniţial în biserica veche din lemn, unde se afla cavoul ofiţerului, mai târziu fiind depusă în noua biserică, zidită şi sfinţită în anul 1816, cu hramul Adormirea Maicii Domnului..

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2020 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu