Istoria acestei icoane își are rădăcinile în secolul al X-lea, la schitul Protaton de pe Sfântul Munte. În una din chilii ce purta numele „Adormirea Maicii Domnului", trăia un ieromonah bătrân, împreună cu un ucenic al său, care păstrau un superb chip al Fecioarei. Era o icoană veche care se va face vestită prin descoperirea rugăciunii „Cuvine-se cu adevărat". Prin anii 980-982, într-un ajun de duminică, înainte de privegherea de toată noaptea, bătrânul călugăr plecase la biserica din apropiere şi lăsase cuvânt ucenicului să facă rânduiala religioasă şi în chilie. Cum era de ascultare, ucenicul făcuse întocmai ce i s-a spus. Când acesta ajunge la cântarea a IX-a Canoanelor „Ceea ce eşti mai curată decât serafimii...", iată că aude cum cineva începe să cânte împreună cu el „Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu". Era un călugăr pelerin, apărut pe neprins de veste, care se alăturase celui din chilie, în săvârşirea rânduielilor de rigoare. În acest moment icoana a început să radieze lumină în jurul său, ca în plină zi. Ucenicul, uluit de cele petrecute, îl roagă pe misteriosul călugăr să-i scrie versurile. Acesta i le scrie cu degetul pe o ţiglă de parcă scria pe ceară moale şi-i spune : „De acum înainte aşa să cântaţi şi voi, ortodocşii", şi zicând acestea s-a făcut nevăzut. Ucenicul, rămas de unul singur, se dumerise că fusese martorul unor mari întâmplări. Îl luminase gândul, că pelerinul n-a fost altcineva decât Sfântul Arhanghel Gavriil şi venise, cum făcuse şi alteori, să aducă oamenilor cuvântul Celui de Sus.
Din chilia „Adormirea Maicii Domnului" icoana a fost pusă în Sfântul Altar a bisericii Protaton, unde şi până astăzi se păstrează o icoană de acest fel, iar ţigla cu cântarea divină este dusă la Constantinopol şi inclusă în cărţile de cult ale Bisericii Ortodoxe. În scurt timp, rugăciunea Arhanghelului Gavriil a fost introdusă în cadrul Sfintei Liturghii, imediat după Sfinţirea Darurilor de Pâine şi Vin. Valea cu chiliile se numeşte de atunci Adin, ceea ce înseamnă „a cânta", „cântare". Icoana ''Cuvine-se cu adevărat'' este de o inestimabilă valoare şi a devenit protectoarea Sfântului Munte. Icoana este sărbătorită la 11/24 iunie, comemorând minunata apariţie a Sfântului Arhanghel și la 13/26 iulie în cinstea Soborului Arhanghelului Gavriil.
Este o icoană de tip Eleusa, personajele centrale exprimând gingăşie şi tandreţe. Ţine Pruncul cu mâna dreaptă, cu cea stângă, petrecută pe sub picoarele lui, prinde între degete cămaşa fiului. Micul Iisus poartă cămaşă scurtă, până la genunchi, în mâna dreaptă ţine sulul, pe care sunt scrise cuvintele Axionului. Mâna stângă, însă, este strecurată pe sub vălul Maicii Domnului spre umărul Ei stâng. Ambii poartă coroane şi nimburi aurite. Doi îngeri încadrează nimbul Preacuratei, iar în cer deschis Atotputernicul binecuvântează cu ambele maini. Realizată în tehnica tempera pe lemn, icoana este prevăzută cu foiță de aur și email multicolor ce conferă imaginii o finețe aparte. Inscripția de pe latura inferioară a chenarului anunță că icoana a fost realizată de pictorul Ioasaf, în anul 1905.
Este vorba de călugărul zugrav Ioasaf Berghie (1862-?) de la mănăstirea Noul Neamţ, aflându-se aici în perioada anul 1887 - anii '40 ai secolului XX, ocupând trei camere, „ca să-şi aşeze atelierul ... în care a lucrat continuu la icoane şi mănăstiri". Născut în familia dascălului bisericii din satul Jabca, Ștefan Berghie, Ioan Berghie a îndrăgit de tânăr chipurile sfinte din icoane. În anul 1890, însuşi stareţul Andronic de la Noul Neamţ l-a binecuvântat sa picteze icoane. Primind monahismul în anul 1895 cu numele Ioasaf, va merge pe jos să viziteze mari centre bisericeşti din preajmă și de mai departe, de unde va prelua taina zugrăvirii icoanelor. De la primele icoane interpretate într-un stil naiv, va ajunge să picteze icoane ca un adevărat profesionist, deprinzând şi tehnici decorative noi. Devine foarte popular în toată Basarabia, lucrările lui fiind solicitate şi peste hotarele ţării. Pictând un număr impunător de icoane acestea ajung să fie comercializate drept icoane provenite din marile ateliere meșteșugărești. În sensul evitării acestor situaţii confuze, primeşte binecuvântarea stareţului de a-şi lăsa semnătura pe icoane, astfel obținând celebritate și numele lui.
Străchini din monumentele funerare scitice de la sfârșitul sec. IV - sec. II a. Chr. din stânga Nistrului Inferior
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În lucrare sunt publicate și analizate străchinile din complexele funerare scitice din necropola de lângă satul Hlinaia, precum și din unii tumuli din stânga Nistrului Inferior, încadrate în intervalul de timp sfârșitul sec. IV - sec. II a. Chr. S-a constatat o răspândire foarte largă a acestui tip de recipiente în ritualul funerar al sciților din regiunea Nistrului. Printre ele sunt evidențiate: străchini din lemn, străchini lucrate la roata olarului și străchini modelate cu mâna. Pentru cele modelate cu mâna a fost elaborată o tipologie, ținându-se cont de toate particularitățile morfologice ale vaselor. O atenție deosebită este acordată ornamentului acestor recipiente, care denotă, în primul rând, o tradiție tracică. Analiza răspândirii străchinilor în așezările și necropolele scitice demonstrează procesul de sedentarizare a populației scitice din regiunea Nistrului Inferior în sec. III-II a. Chr.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Detalii de fi er de la străchini din lemn (1-6) și străchini lucrate la roata olarului (7, 8) din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 18/1; 2 - mormântul 46/3; 3 - mormântul 59/1; 4 - mormântul 69/2; 5 - mormântul 80/1; 6 - mormântul 83/1; 7 - mormântul 21/1; 8 - mormântul 85/1. Fig. 2. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 2/3; 2 - mormântul 3/1; 3 - mormântul 7/1; 4, 5 - mormântul 8/1; 6 - mormântul 10/1; 7 - mormântul 11/1; 8 - mormântul 13/1. Fig. 3. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 13/3; 2 - mormântul 14/2; 3 - mormântul 15/1; 4 - mormântul 15/2; 5 - mormântul 17/1; 6 - mormântul 19/1; 7 - mormântul е 19/3; 8 - mormântul 20/1; 9, 10 - mormântul 22/2; 11 - mormântul 22/3. Fig. 4. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul е 23/1; 2, 3 - mormântul 26/1; 4 - mormântul 27/1; 5 - mormântul 30/1; 6 - mormântul 33/2; 7 - mormântul 36/1; 8, 9 - mormântul 38/1. Fig. 5. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 38/3; 2 - mormântul 39/1; 3 - mormântul 41/2; 4 - mormântul 42/1; 5 - mormântul 43/2; 6 - mormântul 45/1; 7, 8 - mormântul 46/4; 9 - mormântul 47/1. Fig. 6. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 48/1; 2 - mormântul 49/1; 3 - mormântul 50/1; 4, 5 - mormântul 52/1; 6 - mormântul 55/1; 7 - mormântul 56/1; 8, 9 - mormântul 56/2; 10, 11 - mormântul е 57/1. Fig. 7. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 60/1; 2 - mormântul 60/2; 3 - mormântul 62/1; 4, 5 - mormântul 64/1; 6 - mormântul 65/1; 7 - mormântul 67/4; 8 - mormântul 68/1; 9 - mormântul 74/2; 10 - mormântul 75/2; 11 - mormântul 76/1; 12 - mormântul 77/1; 13 - mormântul 78/3; 14 - mormântul 81/1; 15 - mormântul 81/3. Fig. 8. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 82/1; 2 - mormântul 86/1; 3 - mormântul 87/1; 4 - mormântul 88/1; 5 - mormântul 89/1; 6 - mormântul 91/2. Fig. 9. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 93/1; 2 - mormântul 93/2; 3 - mormântul 94/1; 4 - mormântul 95/1; 5 - mormântul 96/1; 6 - mormântul 96/2; 7 - mormântul 99/1; 8 - mormântul 101/2; 9 - trizna tumulului nr. 102; 10 - mormântul 102/3. Fig. 10. Străchini modelate cu mâna din necropola de la Hlinaia: 1 - mormântul 103/1; 2 - mormântul 104/1; 3, 4 - mormântul 105/2; 5 - șanțul tumulului nr. 106; 6 - mormântul 106/1; 7 - mormântul 107/3; 8 - mormântul 109/1; 9 - mormântul 113/1; 10 - mormântul 114/1; 11 - șanțul tumulului nr. 115; 12 - mormântul 115/1. Fig. 11. Străchini modelate cu mâna din tumulii scitici din regiunea Tiraspolului: 1 - tumulul nr. 275 de lângă Hlinaia; 2 - tumulul nr. 131 de lângă Parcani; 3 - tumulul nr. 154 de lângă Parcani; 4 - tumulul nr. 174 de lângă Parcani; 5 - tumulul nr. 282 de lângă Cioburci; 6 - tumulul nr. 288 de lângă Cioburci; 7 - tumulul nr. 402 de lângă Cioburci; 8 - tumulul nr. 405 de lângă Cioburci; 9 - tumulul nr. 408 de lângă Cioburci (după Мелюкова 1962). Fig. 12. Tipologia străchinilor modelate cu mâna. Fig. 13. Modalități de ornamentare a buzelor străchinilor modelate cu mâna din înmormântările scitice din regiunea Nistrului de la sfârșitul sec. IV - sec. II a. Chr.: 1-3 - brâie pe partea orizontală a buzelor; 4-11 - proeminențe pe partea laterală a buzelor. Fig. 14. Tamga pe fundul unei străchini modelate cu mâna din mormântul 81/3, necropola scitică de la Hlinaia.
Николай Тельнов, Виталий Синика
O înmormântare getică descoperită în stânga Nistrului și unele probleme ale ritului funerar la traci
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Istoria acestei icoane își are rădăcinile în secolul al X-lea, la schitul Protaton de pe Sfântul Munte. În una din chilii ce purta numele „Adormirea Maicii Domnului", trăia un ieromonah bătrân, împreună cu un ucenic al său, care păstrau un superb chip al Fecioarei...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
