Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar. Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene. Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică. Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Articolul este rezervat materialelor iconografi ce referitoare la eftaliți, care au locuit în Asia Centrală și în teritoriile învecinate în sec. IV-VI p. Chr., având în sec. V-VI p. Chr. posibilitatea de a crea un mare imperiu. Materialele iconografi ce care se referă la această perioadă apar într-un număr destul de redus, iar datarea lor, de multe ori, este aproximativă sau chiar inexactă. În pofi da celor menționate, autorul a întreprins unele încercări de a interpreta informația disponibilă despre eftaliți, provenită din diverse surse, chiar dacă unele probleme vor rămânea discutabile și în viitor.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Eftaliții și vecinii lor la mijlocul sec. VI p. Chr. (după Miller 1959). Fig. 2. Sigilii: 1 - sigilul lui Khingila. Imprimat; 2 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene; 3 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene; 4 - sigiliul și imprimat al unui bust de femeie; 5 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene; 6 - sigiliul și imprimat al unui bust de bărbat și al unei inscripții bactriene (adaptat din Ставиский 1961; Lerner 1999; Callieri 2002). Fig. 3. Balalyk-tepe. Pictură murală (adaptat din Брыкина 1999). Fig. 4. Samarkand (Afrasiab). 1-4 - Picturi murale (adaptat din Брыкина 1999). Fig. 5. 1 - Harta frontierelor Chang'an (Xi'an) cu indicarea locului înmormântărilor sogdiene; 2 - planul mormântului lui Shi Jun (după Junkai 2005). Fig. 6. Mormântul lui Shi Jun. Imaginea unei căpetenii eftalite (?) pe partea de nord a sarcofagului (după Grenet, Riboud 2003). Fig. 7. Bolul de la Chilek. Detaliu. Uzbekistan (adaptat din Cultural 1985). Fig. 8. Bolul de la Swat (Muzeul Britanic). Detalii (adaptat din Göbl 1967). Fig. 9. Teracote: 1, 8 - Dalverzin-tepe; 2, 5-7 - Budrach; 3 - Valea Surkhandary; 4 - Valea Hissarului (după Il'yasov 2001).
Aydogdy Kurbanov
Materiale numismatice referitoare la eftaliți
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.