Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.
Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.
La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.
În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.
Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.
• Nicolae Răileanu, Instituțiile muzeale din Moldova: reflecții pe marginea unei realități (Des Institutions muséales de Moldova: quelques réflexions une réalité) • Andrei Eșanu, Unele considerații privind problema culturii românești în epoca Renașterii (sec. XVI-XVII) (Certaines considérations concernant le problème de la culture roumaine à l'époque de la Renaissance (XVI-XVII s.s.) • Vlad D. Ghimpu, Biserici și mănăstiri moldovenești în Basarabia anilor 1457-1600 (Eglises et monastères moldaves en Bessarabie des années 1457-1600) • Valentin Tomuleț, Unele probleme de discuție privind includerea Basarabiei în sistemul pieței interne ruse (anii 1812-1868) (Certains problèmes de diacission concernant l'inclusion de la Bessarabie dans le systhème du marché intérieur russe (1812-1868) • Elena Postică, Partidul Libertății (Le Parti de la Libération)
II. Arheologie și istorie (Archeologie et Histoire)
• Nicolae Chetraru, Serghei Covalenco, Așezări paleolitice de lângă orășelul Otaci (Les habitats paléolitiques auprès de Otaci) • Vsevolod Marchevlci, Așezarea Cucuteniană Stânca lui Harascu (La station cucuténienne Cuconeștii Vechi – Stânca lui Harascu) • Ecaterina Abâzov, Eugen Clocico, Tumulul nr. 1 din necropola tumulară Chirileni (La nécropole tumulaire près du village Chirileni) • Nicolae Chetraru, Natalia Mateevici, Cercetările tumulului nr. 45 din raionul Dubăsari (Les recherches de la tumulte nr. 45 près de Dubăsari) • Alexandru Levinschi, Despre un grup de necropole ale culturii Sântana de Mureș-Cerneahov din interfluviul Nistru-Prut (Au sujet d'un group de necropoles de la culture Sântana de Mureș-Cherneahov entre Nistrou- Prouth) • Alexandru Levinschi, „O fibulă particulară germanică din epoca imperialo-romană găsită în Basarabia”: retrospecții la evaluarea savantului N. Moroșan („Une fibules particulière gérmanique de l'époque imperial - romaine trouvée en Bessarabie”: rétrospections aux evaluations du savant N. Moroșan) • Nicolae Telnov, Tatiana Reaboi, Cercetarea orașului Hoardei de Aur Costești - Gârlea (Recherchs arhéologiques dans la viile de Horde d'Or Costești - Gârlea) • Pavel Bârnea, Ecaterina Abâzov, Platoul de bronz de la Orheiul Vechi (Le plateau de bronze de Orheiul Vechi) • Pavel Bârnea, Tatiana Reaboi, Obiecte de proveniență orientală la Orheiul Vechi (Objets de provenance orientale a Orheiul Vechi) • Vlad D. Ghimpu, Cruci - encolpioane din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Petites croix doubles reliquaires de collections du Musée National d'Histoire de Moldova) • Grigore Cemârtan, Răspândirea, densitatea și variabilitatea cerbului nobil (cervus elaphus L.) pe teritoriul interfluviilor Nistru-Prut în holocen (La diffusion, la denslté et la variabilite du cervus elaphus (Lat) sur le territorie entre le Pruth-Nistru en holocène) • Minai Onilă, File din istoria satului Isacova (Pages d'histoire du village Isacova) • Serghei Klimovski, Ivan Movcean, Andrei Reutov, Urme ale volohilor pe dealul vechiului Kiev (Les traces des volohs sur la colline de l'Ancien Kiev) • Valentina Eșanu, „Cazania” Mitropolitului Varlaam în Dobrogea (La „Casanie” du Mitropole Varlaam de Dobrogea) • Irina Gonciarov, Moneda moldo-valahă de la 1771-1774 (La monnaie moldo-valah de 1771-1774) • Maria Hasnaș, Unele considerații privind istoria fotografiei în Basarabia (Certains considérations concernant l'histoire de la photographie en Bessarabie) • Aliona Niculiță, Organizarea judecătorească a Basarabiei conform legii din 1818 (L'organisatbn judiciaire en Bessarabie d'apris la loi de 1818) • Maria Danilov, Istoricul tipăririi și arealul de răspândire a Bibliei românești de la Petersburg (1819) (L'historique de la publication et de l'aréale de la diffusion de la Bible Roumaine de Sanct-Petersburg 1819) • Maria Danilov, Enigma unui manuscris (L'enigme d'un manuscrit) • Ana Grițco, Din istoria poștei și mărcii poștale în Basarabia (De l'histoire de la poste et du timbre postal en Bessarabie) • Ion Stratulat, Coloniile germane din sudul Basarabiei (Les provinces germaines de la Bessarabie du Sud) • Valentin Tomuleț, Activitatea comercială a negustorilor armeni în Basarabia în prima treime a sec. XIX (L'activité commérciale des marchands arméniens en Bessarabie dans le premier tiers du XIX s.) • Liubov Malahov, Societatea Istorico-Arheologică Bisericească din Basarabia (90 de ani de la inaugurare) (La societe Historique-Archeologique d'Eglise de Bessarabie (90 ans depuis son inaugurations) • Elena Postică, Armata Neagră. Organizație patriotică de rezistență, sau „bandă teroristă antisovietică?" (L'Armee Noire - organisations patriotique de résistence ou „bande terroriste antisoviétique?" • Aurelia Cornețchi, Din istoricul Liceului de fete din Soroca (Pages historiques du Lycée defilles de Soroca) • Elvira Vacula, Activitatea Camerei de comerț și industrie din Chișinău în anii 1921-1930 (Contribution concernant l'activité de la Chambre Commérciale et Industrielle de Bessarabie) • Tamara Gubcovschi, Familia Racoviță: o soartă vitregă (La familie Racovrță: un sort eruel)
III. Muzeografie și memorialistică (Museographie et memoriaux)
• Măria Hasnaș, Fotografia - document și exponat. Retrospectivă (La photographie - document et exponat. Rétrospective) • Eugenia Borodac, Tamara Stamatov, Porțelanuri de Saxonia în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (Des porcelaines de Saxonie dans la collection du Musée National d'Histoire de Moldova) • Liubov Reprințev, Colecția de ceasuri din fondurile MNIM (Collection de montres des fonds du Musée National d'Histoire de Moldova) • Ludmila Năstase, Constantin Crăciunescu(file din biografia unui medic basarabean) (Constantin Crăciunescu. Pages biographiques d'un médicin bessarabien) • Măria Evdochimov, Petru Ungurean - pagini din viață și activitate(Petru Ungurean - pages de la vie et son activité)
IV. Cronică. Recenzii (Chronique. Comptes - Rendus)
• Alexandru Levinschi, Un tezaur monetar de la Stolniceni (considerații preliminare) (Un tresor monnaitaire de Stolniceni (Information préliminaire) • Ion Negrei, Anuarul Muzeului Național - o carte de istorie a Moldovei (L'Anuaire du Musée National - livre - d'histoire de Moldova) • Vlad D. Ghimpu, Ion Tentiuc - Populația din Moldova Centrală în secolele Xl-XIII, Ed. Helios, lași, 1996, 280 p. (Ion Tentfuc - La population de la Moldavie Centrale pendant Ies XI - XIII siecles, Ed. Helios, lassy, 1996, 280 p.)
Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
