• Nicolae Chetraru, Ilie Borziac, Paleoliticul superior din grota Duruitoarea Veche • Ilie Borziac, Oleg Levițki, Noi materiale paleolitice de la așezarea Trinca - Izvorul lui Luca • Sergiu Covalenco, Analiza comparativă a monumentelor paleolitice superioare Rașcov Vll și VIIl • Sergiu Bodean, Două colecții cucuteniene din fondurile MNIM • Eugen Ușurelu, Noi contribuții cu privire la apariția în spaþiul carpato-dunărean a formelor metalice caracteristice bronzului târziu • Octavian Munteanu, Tipologia și particularitățile complexelor Poienești-Lucașeuca la Orheiul Vechi • Alexandru Levinschi, Considerații asupra începuturilor de locuire a geților în silvostepa Moldovei • Natalia Mateevici, Rolul amforelor grecești în comerțul greco-barbar din spațiul Bugo-Carpatic în sec. Vl - începutul sec. II a. Chr. • Anatol Povestea, O monedã romană descoperită în comuna Ciutești (Nisporeni) • Andrei Bolocan, Tezaurul de siliquae de la Taraclia (Ceadâr-Lunga) • Serghei Kurceatov, Vlad Vornic, Un mormânt cu amforă romană din necropola de la Petrești (Ungheni) • Ion Tentiuc, Aspecte istoriografice privind ritul și ritualul funerar medieval timpuriu din spațiul pruto-nistrean • Emanuil Brihuneț, Vestigii arheologice în moșia comunei Mileștii Mici (laloveni) • Anatolie David, Viorica Pascaru, Fauna stațiunii paleolitice din grota Brânzeni l • Ecaterina Abâzova, Svetlana Reabțeva, Vestimentație de gală din cea de-a doua jumătate a sec. XIV - încep. sec. XVII
II. Istorie
• Eduard Baidaus, Permanențe istorice Bizantine, sau câteva considerente privind predicile lui Kekaumenos • Gabriel Atanasiu, Ctitorii mănăstirii Căluiul, județul Olt • Pavel Parasca, Politică și diplomație la începutul domniei lui Alexandru cel Bun • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Alte considerente privind vechimea bisericii "Adormirii..." de la Căpriana • Lilia Zabolotnaia, Dreptul femeilor la divorț în Moldova medievală (secXVI-XVII) • Minai Onilă, Serdăria Orheiului • Vlad D. Ghimpu, Cea mai veche biserică din Chișinău • Nicolae Răileanu, Din istoria relațiilor economice internaționale ale Moldovei (sec. XVI-XVII) • Ion Chirtoagă, Modificări în organizarea administrativã a teritoriului Moldovei din stânga Prutului în sec. XVII-XVIII • Valentin Tomuleț, Trăsăturile de bază ale politicii comercial-vamale a țarismului în Basarabia și particularitățile constituirii burgheziei comerciale (1812-1868) • Maria Danilov, Stagiunea actorului ieșean Nicolae Luchian în Basarabia și cenzura țaristă • Dinu Poștarencu, Structura profesională a populației Basarabiei conform recensământului din 1897 • Alexandru Magola, Românii basarabeni - luminători ai Japoniei • Silviu Andrleș-Tabac, Stemele și drapelele satelor Cremenciug, Sobari și Ţarigrad • Dragoș Toma, Ideea securității colective în viziunea lui Nicolae Titulescu și poziția Poloniei • Olga Şcipachina, Reorganizarea fundamentală a sistemului de învățământ în școala de culturã generală în anii 1989-1992 • Nicolae Bulat, Şcoala Normală "P. Maior" din Soroca • Constantin Solomon, Anomia puterii politice în Republica Moldova • Artur Gumeniuc, Colaborarea economicã a Republicii Moldova cu Federația Rusă (1991-2001) • Aurelia Popușoi, Specificul relației individ-stat la etapa actuală în Republica Moldova
III. Muzeologie și muzeografie
• Natalia Chlșcă, Moștenirea paleocreștină în tipologia iconografică creștină • Elena Ploșnița, Un muzeu istorico-militar în viziunea unui guvernator al Basarabiei • Maia Stamati, Casa-Muzeu Alexei Mateevici din Zaim: istorie și perspective • Eugenia Borodac, Tamara Stamatova, La izvoarele învățământului artistic din Basarabia • Silvia Şaranuță, Cornece pentru praf de pușcă • Olga Pulbere, Colecțiile fondurilor areologice ale MNIM • Liubovi Malahova, Psaltire - o carte rară în colecþia MNIM • Nadejda Botea, Mariana Balan, Mobila firmei Jacob și Josef Kohn sf. sec. XIX înc. sec. XX din colecția MNIM • Irina Goncearova, Jetoane de încoronare din colecția MNIM (sec. XIX) • Elena Postică, Vera Stăvilă, Expoziþia muzeală "August 1944 în memoria contemporanilor" • Ecaterina Bondarenco, Laboratorul de conservare și restaurare • Nicolae Demcenco, Necropola armeano-poloneză a municipiului Chișinău: personalități din domeniul artei și științei
IV. Personalități
• Nicolae Chetraru, Maria Pocora - geolog și muzeograf • Ludmila Năstase, N. Rerih și A. Şciusev. Puncte tangențiale în creația meșterilor • Liubovi Reprințeva, Pagini din viața academicianului Ion Dicusar • Nicolae Răileanu, Zinaida Suhov - muzeograf, geolog și geograf • Nicolae Răileanu, Muzeograful și arheologul Gheorghe Sergheev
V. Viața științifică
• Aurelia Cornețchi, Activitatea cultural-științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2004
VI. Omagieri
• Vera Stăvilă, Elena Postică la 50 ani • Alexandru Levinschi, La 60 viața clocotește din plin
VII. Recenzii
• Gheorghe Palade, Aurel Zanoci, N. Chetraru, A. Moraru, N. Răileanu. Nicolae Moroșan – Dramaunui savant. Editura Tyragetia, Ghișinău, 2003, 223 pag. • Maria Danilov, Studii de muzeografie și muzeologie. Omagii lui N. Răileanu la 60 de ani. Vol. 1. Editura Tyragetia, Chișinãu, 2004, 526 pag.
Exponatul reprezintă o amforă unicat, descoperită în anul 1984 în așezarea Șuri I (satul Șuri, r-nul Drochia) fiind atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie (mil. V-IV a. Chr.). Pentru prima dată, amforele cu ornament „facial" apar în complexele ceramice din perioada de înflorire a civilizației Cucuteni-Tripolie (începutul mileniului IV a.Chr.) fiind prezente până la dispariția acestei culturi (ultimul sfert al mileniului IV a.Chr.). Acest tip de amforă este cunoscut în literatura de specialitate și ca: „urnă facială", amforă cu ornament de tip „chip de bufniță", amforă cu ornament „facial" sau „amforă facială". Denumirea se datorează atât ornamentului specific cât și formei tronconice sau rotunjite a corpului. Decorul de pe vas a fost interpretat ca fiind capul unei bufnițe (cercurile mari de pe laturile mânerelor ar reprezenta ochii, iar mânerele - ciocul). Cu aceeași probabilitate, decorul poate prezenta imagini ale unor creaturi mitologice cu două sau cu patru fețe, de caracter antropomorf, zoomorf sau ornitomorf, specifice panteonului culturii Cucuteni-Tripolie...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Exponatul reprezintă o amforă unicat, descoperită în anul 1984 în așezarea Șuri I (satul Șuri, r-nul Drochia) fiind atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie (mil. V-IV a. Chr.). Pentru prima dată, amforele cu ornament „facial" apar în complexele ceramice din perioada de înflorire a civilizației Cucuteni-Tripolie (începutul mileniului IV a.Chr.) fiind prezente până la dispariția acestei culturi (ultimul sfert al mileniului IV a.Chr.). 
