• Nicolae Chetraru, Ilie Borziac, Paleoliticul superior din grota Duruitoarea Veche • Ilie Borziac, Oleg Levițki, Noi materiale paleolitice de la așezarea Trinca - Izvorul lui Luca • Sergiu Covalenco, Analiza comparativă a monumentelor paleolitice superioare Rașcov Vll și VIIl • Sergiu Bodean, Două colecții cucuteniene din fondurile MNIM • Eugen Ușurelu, Noi contribuții cu privire la apariția în spaþiul carpato-dunărean a formelor metalice caracteristice bronzului târziu • Octavian Munteanu, Tipologia și particularitățile complexelor Poienești-Lucașeuca la Orheiul Vechi • Alexandru Levinschi, Considerații asupra începuturilor de locuire a geților în silvostepa Moldovei • Natalia Mateevici, Rolul amforelor grecești în comerțul greco-barbar din spațiul Bugo-Carpatic în sec. Vl - începutul sec. II a. Chr. • Anatol Povestea, O monedã romană descoperită în comuna Ciutești (Nisporeni) • Andrei Bolocan, Tezaurul de siliquae de la Taraclia (Ceadâr-Lunga) • Serghei Kurceatov, Vlad Vornic, Un mormânt cu amforă romană din necropola de la Petrești (Ungheni) • Ion Tentiuc, Aspecte istoriografice privind ritul și ritualul funerar medieval timpuriu din spațiul pruto-nistrean • Emanuil Brihuneț, Vestigii arheologice în moșia comunei Mileștii Mici (laloveni) • Anatolie David, Viorica Pascaru, Fauna stațiunii paleolitice din grota Brânzeni l • Ecaterina Abâzova, Svetlana Reabțeva, Vestimentație de gală din cea de-a doua jumătate a sec. XIV - încep. sec. XVII
II. Istorie
• Eduard Baidaus, Permanențe istorice Bizantine, sau câteva considerente privind predicile lui Kekaumenos • Gabriel Atanasiu, Ctitorii mănăstirii Căluiul, județul Olt • Pavel Parasca, Politică și diplomație la începutul domniei lui Alexandru cel Bun • Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Alte considerente privind vechimea bisericii "Adormirii..." de la Căpriana • Lilia Zabolotnaia, Dreptul femeilor la divorț în Moldova medievală (secXVI-XVII) • Minai Onilă, Serdăria Orheiului • Vlad D. Ghimpu, Cea mai veche biserică din Chișinău • Nicolae Răileanu, Din istoria relațiilor economice internaționale ale Moldovei (sec. XVI-XVII) • Ion Chirtoagă, Modificări în organizarea administrativã a teritoriului Moldovei din stânga Prutului în sec. XVII-XVIII • Valentin Tomuleț, Trăsăturile de bază ale politicii comercial-vamale a țarismului în Basarabia și particularitățile constituirii burgheziei comerciale (1812-1868) • Maria Danilov, Stagiunea actorului ieșean Nicolae Luchian în Basarabia și cenzura țaristă • Dinu Poștarencu, Structura profesională a populației Basarabiei conform recensământului din 1897 • Alexandru Magola, Românii basarabeni - luminători ai Japoniei • Silviu Andrleș-Tabac, Stemele și drapelele satelor Cremenciug, Sobari și Ţarigrad • Dragoș Toma, Ideea securității colective în viziunea lui Nicolae Titulescu și poziția Poloniei • Olga Şcipachina, Reorganizarea fundamentală a sistemului de învățământ în școala de culturã generală în anii 1989-1992 • Nicolae Bulat, Şcoala Normală "P. Maior" din Soroca • Constantin Solomon, Anomia puterii politice în Republica Moldova • Artur Gumeniuc, Colaborarea economicã a Republicii Moldova cu Federația Rusă (1991-2001) • Aurelia Popușoi, Specificul relației individ-stat la etapa actuală în Republica Moldova
III. Muzeologie și muzeografie
• Natalia Chlșcă, Moștenirea paleocreștină în tipologia iconografică creștină • Elena Ploșnița, Un muzeu istorico-militar în viziunea unui guvernator al Basarabiei • Maia Stamati, Casa-Muzeu Alexei Mateevici din Zaim: istorie și perspective • Eugenia Borodac, Tamara Stamatova, La izvoarele învățământului artistic din Basarabia • Silvia Şaranuță, Cornece pentru praf de pușcă • Olga Pulbere, Colecțiile fondurilor areologice ale MNIM • Liubovi Malahova, Psaltire - o carte rară în colecþia MNIM • Nadejda Botea, Mariana Balan, Mobila firmei Jacob și Josef Kohn sf. sec. XIX înc. sec. XX din colecția MNIM • Irina Goncearova, Jetoane de încoronare din colecția MNIM (sec. XIX) • Elena Postică, Vera Stăvilă, Expoziþia muzeală "August 1944 în memoria contemporanilor" • Ecaterina Bondarenco, Laboratorul de conservare și restaurare • Nicolae Demcenco, Necropola armeano-poloneză a municipiului Chișinău: personalități din domeniul artei și științei
IV. Personalități
• Nicolae Chetraru, Maria Pocora - geolog și muzeograf • Ludmila Năstase, N. Rerih și A. Şciusev. Puncte tangențiale în creația meșterilor • Liubovi Reprințeva, Pagini din viața academicianului Ion Dicusar • Nicolae Răileanu, Zinaida Suhov - muzeograf, geolog și geograf • Nicolae Răileanu, Muzeograful și arheologul Gheorghe Sergheev
V. Viața științifică
• Aurelia Cornețchi, Activitatea cultural-științifică a Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2004
VI. Omagieri
• Vera Stăvilă, Elena Postică la 50 ani • Alexandru Levinschi, La 60 viața clocotește din plin
VII. Recenzii
• Gheorghe Palade, Aurel Zanoci, N. Chetraru, A. Moraru, N. Răileanu. Nicolae Moroșan – Dramaunui savant. Editura Tyragetia, Ghișinău, 2003, 223 pag. • Maria Danilov, Studii de muzeografie și muzeologie. Omagii lui N. Răileanu la 60 de ani. Vol. 1. Editura Tyragetia, Chișinãu, 2004, 526 pag.
Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Istoria argintăriei are o vechime de peste 5000 de ani, dar abia în mileniul III î.Ch. s-au realizat primele obiecte din argint lucrat, în Mesopotamia și Anatolia. De acolo, arta lucrării argintului s-a răspândit spre vest, în Persia și spre est, în Europa, unde în vremea antihității romane și grecești atinsese deja un nivel înalt de sofisticare. Multe din tehnicile uzitate atunci - cum ar fi turnarea, imprimarea în relief și gravarea - sunt folosite până astăzi.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
