EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Produsele ceramice, în special vasele din lut ars, sunt cele mai frecvente materiale arheologice, descoperite în siturile aparținând civilizației traco-geto-dacice.
Specific pentru ceramica getică este modelarea vaselor cu mâna (fără a folosi roata olarului), necunoscută, de altfel, - pentru cei mai îndepărtați strămoși ai noștri - în perioada secolelor VI-III a. Chr.

Olarii geți foloseau pentru confecționarea veselei lor o pastă poroasă, compusă din lut în amestec cu diverse ingrediente, cum ar fi: cioburi și scoici pisate, calcar mărunțit, nisip mășcat etc. Vasele, fiind arse în cuptoare speciale, obțineau diverse culori și nuanțe - de la negrie la gri sau gălbuie - cărămizie. Cea mai bogată colecție de vase getice pe teritoriul RM provine din cetatea getică de la Butuceni, unde, pentru prima oară, în anul 1946, arheologul rus Gh. Smirnov a descoperit rămășițele unei cetăți cu resturi de ziduri de piatră și valuri de apărare din pământ, pe care a etichetat-o ca cetate scitică (sic!). Săpăturile care au urmat - cu întreruperi mai mari sau mai mici - timp de 20 de ani, au scos la iveală urme de viețuire intensă, timp de peste trei secole, pe promontoriul de lângă s. Butuceni (Rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi), a celei mai mari cetăți getice de pe teritoriul RM.

Printre vasele descoperite de către arheologi se evidențiază și câteva de dimensiuni gigantice (necunoscându-se, la moment, analogii ale acestor exemplare de veselă ceramică getică). Acestea sunt considerate vase pentru păstrarea proviziilor, mai cu seamă, a celor grăunțoase (se cunoaște că geții, popor sedentar pe aceste meleaguri, se îndeletniceau cu agricultura, creșterea vitelor și cu diverse meșteșuguri). Printre cerealele cultivate de geto-daci se numără grâul, meiul, orzul, ovăzul, secară, iar asemenea produse - esențiale în bucătăria locală - trebuiau păstrate, pentru o perioadă mai îndelungată, în condiții speciale. În aceste scopuri erau folosite vase de dimensiuni mari (chiupuri), așezate în locuri speciale - de obicei, în pivnițe.

Vasul-chiup de la Butuceni reprezintă una dintre cele mai vechi descoperiri de ceramică getică de pe teritoriul actual al RM, provenind din săpăturile din anul 1947 ale lui Gh. Smirnov. Vasul-chiup are un corp ovoidal, cu un gât lung, care se lărgește spre extremitatea superioară, cu o buză mare, evazată, și este prevăzut cu patru toarte-suporturi, dispuse pe linia diametrului maxim al corpului. Chiupul este decorat cu niște ornamente aplicate în relief, diverse ca formă si mărime, dispuse în diferite părți ale vasului: „virgule" (rithoane schematizate?), linii văluroase, în formă de potcoavă sau litera „omega". Culoarea vasului variază de la gri-închis spre gălbuie, având suprafața lustruită minuțios.

Dimensiunile vasului: H. - 680 mm; D.max - 430 mm; D.buzei - 340x360 mm; H.gâtului - 170 mm; D. fundului - 170 mm.


Tur Virtual

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Publicaţii Revista „Tyragetia"

Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Chișinău, 2007

I. Studii


Gheorghe Postică
Cetatea Orheiului în strategia lui Ştefan cel Mare

Ion Tentiuc, Anastasia Hâncu-Tentiuc
Unele opinii și controverse privind relația dintre creștinismul popular și ritul și ritualurile funerare medievale timpurii în Europa Centrală și de Sud-Est

Sergius Ciocanu
Mănăstirea de pe Vișnevăț și Căpriana - așezăminte monastice distincte. Poiene și prisăci

Valentin Tomuleț
Evreii în structura etnică a burgheziei comerciale din Basarabia (anii 1812-1868)

Maria Danilov
Literatura didactică basarabeană: tiraje, reeditări și modele impuse (1814-1918)

II. Materiale și cercetări


Sergiu Matveev
Reflectarea proceselor etno-culturale din sec. II-XIV din spațiul pruto-nistrean în cercetările etno-folclorice sovietice

Igor Sava
Dreptul de ctitorie în Ţările Române la sfârșitul secolului al XIV-lea - secolul al XVI-lea: tradiție bizantină și specific local

Лилия Дергачева
Tezaurizarea lui Alexandru cel Bun în Belgorod-Dnestrovsk

Екатерина Абызова, Светлана Рябцева
Paftale-catarame din fondurile Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei

Lilia Zabolotnaia
Condiții de încheiere a căsătoriei în Evul Mediu. Studiu comparativ

Анна Никулицэ
Bijuterii de argint și monede din două tezaure medievale

Alina Felea
Populația târgului Soroca (sec. XVI - înc. sec. XIX)

Виктор Филатов
O armură de cavaler din fondurile Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei

Emanuil Brihuneț
Mileștii Mici, raionul Ialoveni, primele atestări documentare

Maxim Melinti
Influența Sfântului Munte Athos asupra vieții spirituale și culturale a Moldovei

Ирина Гончарова
Medalia lui G. Haupt „Bătălia de la Kališ” din colecția Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei

Ion Gumenâi
Dinamica numărului populației lipovenești din Basarabia în perioada 1812-1835

Nicolae Fuștei
Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Actvități administrative la eparhia de Kiev și Halici

Valeriu Bubulici, Mihai Onilă
Mănăstirea Curchi. Istoricul și rezultatele cercetărilor arheologice de salvare din anul 2006

Adelaida Chiroșca
Medalioane cu chipul Maicii Domnului din colecția Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei

Vlad D. Ghimpu
Biserica Sf. Gheorghe din Chișinău (1819)

Andrei Emilciuc
Rolul transportului terestru în comerțul Basarabiei (1812-1853)

Maria Maftei
Considerații privind comerțul cu cereale din Basarabia prin porturile Ismail și Reni (anii 1812-1856)

Natalia Timohina
Situația economică a Basarabiei în ajunul războiului din Crimeea

Ludmila Coadă
Manifestarea elementului național în zemstva basarabeană

Lucia Sava
Forme de organizare a timpului liber în Chișinău la începutul secolului al XX-lea

Dinu Poștarencu
Mihail Ozmidov, primul arhitect și inginer cadastral al Basarabiei din perioada țaristă

Vasile Dobrescu
„Tovărășia" (1906-1911) - periodic de profil cooperatist al românilor transilvăneni

Lucia Sava
Aspecte ale mediului urban al Chișinăului la începutul secolului al XX-lea (1900-1918)

Marian Petcu
Escrocherie și șantaj în presa română - schiță istorică

Lidia Pădureac
Activitatea diplomației române în contextual relațiilor sovieto-engleze (1924-1926)

Vera Stăvilă
Contribuții privind activitatea orfelinatului „Casa copilului" din Chișinău

Maria Costea
Consecințele acordului de la München asupra relațiilor româno-bulgare

Ana Grițco
Rechizițiile - o formă de „sovietizare"a țăranului basarabean

Iulia Postică
Expoziția muzeală - mijloc de valorificare a patrimoniului arheologic

Olga Şcipachin, Dragoș Toma
Expoziție jubiliară la muzeu (80 de ani de la nașterea academicianului Sergiu Rădăuțanu)

Elena Postică
Moldova independentă văzută prin prisma unei expoziții muzeale

Sergiu Apostol
Aspecte privind etapele reformării învățământului superior în Republica Moldova (1991-2006)

Elena Ploșnița
Muzeul Național de Arheologie și Istorie - de la utopie la certitudine

III. Recenzii și prezentări de carte


Ion Eremia
Ioan Horga, Sorin Şipoș, De la „Mica" la „Marea Europă". Mărturii franceze de la sfârșitul secolului al XIX-lea despre frontiera răsăriteană a Europei. Studii și documente. Traducerea textelor Delia-Maria Radu. Oradea, Editura Universității din Oradea, 2006

Ludmila Bacumenco
Michel Mollat du Jourdin, Europa și marea, traducere și note de Gabriela Ciubuc, Iași, Editura Polirom, 2003, 281 p., ISBN 973-681-432-7

Maria Danilov
Axentie Stadnițchi, Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, Chișinău, 2004, 224 p. (Sau cum nu trebuie editate cărțile noastre vechi...)

Valentina Eșanu, Andrei Eșanu
Ana Grițco, Popas în timp. Catalog de carte poștală ilustrată, Casa editorial-poligrafică Bons Offices, Chișinău, 2006, 268 p., ISBN 978-9975-9818-3-5

IV. Omagiu


Elena Postică
Cu drag despre un Om drag: la aniversarea Doamnei Aurelia Cornețchi

 


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Produsele ceramice, în special vasele din lut ars, sunt cele mai frecvente materiale arheologice, descoperite în siturile aparținând civilizației traco-geto-dacice.Specific pentru ceramica getică este modelarea vaselor cu mâna (fără a folosi roata olarului), necunoscută, de altfel, - pentru cei mai îndepărtați strămoși ai noștri - în perioada secolelor VI-III a. Chr.Olarii geți foloseau pentru confecționarea veselei lor o pastă poroasă, compusă din lut în amestec cu diverse ingrediente, cum ar fi: cioburi și scoici pisate, calcar mărunțit, nisip mășcat etc. Vasele, fiind arse în cuptoare speciale, obțineau diverse culori și nuanțe - de la negrie la gri sau gălbuie - cărămizie. Cea mai bogată colecție de vase getice pe teritoriul RM provine din cetatea getică de la Butuceni, unde, pentru prima oară, în anul 1946, arheologul rus Gh. Smirnov a descoperit rămășițele unei cetăți cu resturi de ziduri de piatră și valuri de apărare din pământ, pe care a etichetat-o ca cetate scitică (sic!)...

Citeşte mai multe >>































__________________________________________

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu