Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei". Evanghelia sau Vestea bună, mărturisind despre Slava lui Hristos, face trimitere la întreaga învățătură a Mântuitorului și la faptele Sale, cele patru Evanghelii, reprezentând cei patru piloni apărători ai Bisericii. Fericitul Ieronim (340-420), autorul primei traduceri integrale a Sfintei Scripturi în limba latină, a atribuit celor patru apostoli câte una dintre ființele care apar în viziunea profetului Iezechiel (1:5). Astfel, Sfântul Evanghelist Matei, cel dintâi care a menționat despre Nașterea Domnului este însoțit în imagini de îngerul care a binevestit miracolul, Sfântului Evanghelist Marcu, asemănat cu Sfântul Ioan Botezătorul, "glasul celui care striga în pustie", i s-a atribuit leul. Sfântul Evanghelist Luca, cel care îl menționează la începutul Evangheliei sale pe preotul Zaharia, este personificat cu taurul înaripat, făcându-se trimitere la jertfa taurului, adusă de înaltul prelat, Sfântul Evanghelist Ioan pentru înalta sa gândire teologică, fiind asociat cu vulturul. Evanghelia de altar, editată la 1890, în tipografia Lavrei Pecerska din Kiev, pe lângă cele patru Evanghelii canonice, conține și alte texte liturgice - citiri de la Vecernie, de la Sfânta Liturghie, Molitve, slujbe. Este o Evanghelie mare cu dimensiunile 37x48 cm, legată în carton și piele, ferecătura din metal galben fiind prevăzută cu două încuietori metalice, muchiile aurite. Pe coperta, gravată cu ornamentații vegetale și geometrice, sunt aplicate cinci iconițe de formă oval-verticală, realizate în email policrom. În centru se distinge scena "Învierea Domnului", în colțurile registrului superior - chipurile Sfinților Evangheliști Matei și Ioan, în cel inferior - Sfinții Evangheliști Luca și Marcu. Evanghelia imprimată în culorile roșu și negru conține 428 de file, textul fiind decorat cu diverse ornamente tipografice: vignete, inițiale, gravuri, frontispicii etc. Numerotarea lucrării este realizată pe file, numărul de ordine atestându-se în dreapta filei, în zona superioară. Evanghelia lui Matei este tipărită pe paginile 1-105, pagina inițială fiind însoțită de scena Nașterii Domnului, Evanghelia lui Marcu continuă la paginile 104-168, și scena reprezentativă - Botezul Domnului, Evanghelia după Luca cuprinde paginile 172-273, pagina de început purtând scena Bunei Vestiri, Evanghelia după Ioan este inclusă între paginile 280-358, scena evocativă fiind Răstignirea Domnului.
Tipografia Lavrei Pecerska, menționată în colofon, are rădăcini îndelungate - fondată, potrivit tradiției, de Arhimandritul Elisei Pletenetsky în 1615 - deși perioadele exacte ale primelor tipărituri rămân discutabile. Exemplarul a intrat în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei (FB-23062-35) achiziționat în 1982, a fost transferat în colecțiile MNIM în 1996 din patrimoniul Muzeului de Istorie a Religiei.
Paftale-catarame din fondurile Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2007
În articol autorii prezintă o serie de paftale-catarame din secolele XV-XVIII, recent intrate în patrimoniul MNAIM, provenite de pe teritoriul complexului arheologic de la Costești. Este analizată tehnica de executare și particularitățile decorative ale paftalelor. Sunt menționate un șir de analogii ale acestor piese, provenite din România și Bulgaria. Autorii urmăresc etapele de dezvoltare pe parcursul secolelor XIV-XX a tipului de catarame prezentat. O atenție deosebită este acordată locului acestui accesoriu vestimentar în componența costumului tradițional feminin (inclusiv de nuntă) a populației din regiunea carpato-dunăreană. Lista ilustrațiilor: Tab. 1. Paftale-catarame XIV – prima jumătate sec. XIX: 1-3 - Vetren (Bulgaria); 4 - necropola Retivoești (România); 5, 9, 10 - Isaccea (România); 6-8 - Isaccea, cimitirul lângă biserica Sf. Gheorghe (România);11 - locul descoperirii necunoscut; 12 - Peceneaga (România). (1-3 - după Атанасов, Йорданов 1994; 4-10, 12 - Vasiliu, 1995-1996). Tab. 2. Paftale-catarame, sec. XVI-XVIII: 1, 2, 6 - Ester-Tâșgor (România) (după Chițescu, 1979); 3, 4 - Kartal lângă s. Orlovka (Ukraina) (imagini oferite cu multă amabilitate de I.V. Bruiako); 5 - Piua Petri (România) (după Custurea 1986). Tab. 3. Costume tradiționale pentru femei: 1 - port de sărbătoare a unei tinere femei din nordul Bulgariei (după Veleva, Lepavțova 1961); 2 - port de sărbătoare a unei musulmane de origine tătară din Kazan (după Suslova 1980); 3 - port de sărbătoare a unei tinere femei din Muntenia (după Secoșan, Petrescu 1984); 4 - port de nuntă, Dobrogea (după Secoșan, Petrescu 1984).
Светлана Рябцева
О некоторых украшениях и деталях декора одеяний населения Карпато-Дунайского региона в XIV-XVII веках
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Светлана Рябцева
Descoperiri de centuri din sec. XIII-XVI în spațiul carpato-balcanic
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Екатерина Абызова, Светлана Рябцева
Piese din garnituri de curele și genți provenite din așezarea fortifi cată de la Echimăuți
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Evanghelia este o carte de cult fundamentală a Bisericii Ortodoxe ce însumează cele patru mărturii apostolice despre Fiul lui Dumnezeu de la Matei, Marcu, Luca și Ioan, "inspirați de același Duh Sfânt, unicul și adevăratul autor al Evangheliei"...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.