Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).
Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.
Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.
Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.
Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.
О некоторых украшениях и деталях декора одеяний населения Карпато-Дунайского региона в XIV-XVII веках
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
The present study analyses some types of ornaments specific to the costume of the population from the Carpathian-Danubian space in the 14th-17th centuries. In the category of head ornaments needles are included, intended for fixing the head covers and to decorate the hair. The earliest examples are represented by needles with bird-shaped end discovered at Pohrebeni (Republic of Moldova) and Suceava (Romania). The needles and clips with roundish ends, often decorated with rosettes made of metal wire and precious stones, are more widely known. Such pieces are found in the inventory of archaeological monuments from the 15th-17th centuries (treasures from Musaid, Re- public of Moldova; Sihleanu, Zăvoia, Covei, Păun from Romania).
A specific tradition for the populations’ ornaments in the given region are clothing pieces with applications made using the filigree and granulation technique. Such objects are grouped according to two different traditions. Applications are known, made in the 15th century most probably by Tatar-Mongols craftsmen (Costești, Republic of Moldova), Suceava (Romania). It is possible that the type of clothing applications specific to the 15th-17th centuries from Putna, Păun (Romania), Sîngerei, Musaid (Republic of Moldova) were formed under the influence of these pieces. A series of applications and brooches made according to the western-European tradition (Curtea de Argeș, Buda, Sibiu), different from the first two types, are known as well.
In the 17th century the set of ornaments is supplemented with specific necklaces known at Hîjdieni, Saharna (Re- public of Moldova). The appearance of these objects in the group of ornaments from Moldova can be explained by influences of Bulgarian traditions. The articles made by the Ciprovici school from Bulgaria were in great demand in the 16th-17th centuries. It is known that the craftsmen of this school manufactured toreutic articles and various ornaments, mostly for the neck, made of thin wire, at custom order of princes from the Romanian countries. In conclusion we show that ornaments of the population from the Carpathian-Danubian space in the 15th-17th centuries represents an integral complex of pieces based on various traditions and cultural influences.
List of illustrations: Fig. 1. Ornaments with figures of birds: 1 - Pohrebeni (Republic of Moldova); 2-4 - Bulgaria on Volga; 5 - Suceava (Romania); 6 - Novo Brdo (Serbia); 7-9 - Mamay-Surka (Ukraine); 10-11 -Collection of the Museum of Fine Arts (Bucharest, Romania). Fig. 2. Ornaments with figures of birds: 1, 2 - Bulgaria on Volga; 3 - Syria. Fig. 3. Jewelry from hoards Păun and Şendereni (Romania): 1-9 - Păun; 10-23 - Şendereni. Fig. 4. Jewelry from the Musaid treasure (Republic of Moldova). Fig. 5. Ornaments with filigree decor: 1 - Costesți (Republic of Moldova); 2 - Tushkov Town (Russia); 3 - detail of decoration of “Monomakh’s Cap”(Russia); 4-25 - Suceava (Romania). Fig. 6. Details of fashions decorations: 1-9 - Curtea de Adgeș; 10-14 - Putna; 15-17 - Buda; 18-21 -Sibiu (Romania). Fig. 7. Neck ornaments: 1 - Saharna; 2 - Hîjdieni (Republic of Moldova); 3 - Golovantsy (Bulgaria); 4, 5 - Bulgaria.
Светлана Рябцева
Descoperiri de centuri din sec. XIII-XVI în spațiul carpato-balcanic
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Екатерина Абызова, Светлана Рябцева
Paftale-catarame din fondurile Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2007
Екатерина Абызова, Светлана Рябцева
Piese din garnituri de curele și genți provenite din așezarea fortifi cată de la Echimăuți
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.