Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar. Colierul este alcătuit din 11 piese confecționate integral din faianță egipteană. Opt dintre acestea au formă sferică și sunt decorate cu incizii verticale, care formează între 14 și 21 de nervuri reliefate. Diametrul lor variază între 13 și 20 mm. Alte două piese sunt reprezentări de scarabei, cu dimensiunea de 23,5 × 19,5 mm, iar ultima componentă este o mărgică-pandantiv cilindrică aplatizată, prevăzută cu o incizie verticală mediană, și are dimensiunea de 22 × 9 mm. Cromatica pieselor variază de la albastru deschis la albastru închis și nuanțe violacee, caracteristice degradării și variațiilor glazurii specifice faianței egiptene. Faianța egipteană reprezintă un material artificial pe bază de cuarț, acoperit cu o glazură alcalină de culoare albastră sau verde-albăstruie, utilizat pe scară largă în Egiptul antic și ulterior răspândit în spațiul mediteranean și pontic prin intermediul schimburilor comerciale. În primele secole ale erei noastre, astfel de obiecte constituie indicatori importanți ai contactelor culturale și economice dintre lumea mediteraneană și comunitățile din regiunea nord-pontică. Prin caracteristicile sale tipologice, tehnologice și simbolice, șiragul de la Taraclia reprezintă un artefact deosebit de valoros pentru studiul relațiilor interculturale, al mobilității bunurilor de prestigiu și al practicilor funerare ale comunităților sarmatice din primele secole ale erei noastre (sec. I-II).
Descoperiri de centuri din sec. XIII-XVI în spațiul carpato-balcanic
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În articol sunt analizate seturile de centură din sec. XIII-XVI, executate în tradiția artei gotice europene, descoperite în spațiul carpato-balcanic.
Pe teritoriul Republicii Moldova a fost găsită o piesă unicat, pe a cărei cataramă este redată imaginea lui Sf. Gheorghe. În tezaurule din România, mai frecvent, sunt descoperite centuri, decorate cu motive geometrico-vegetale, mai rar fiind întâlnite cele zoomorfe. Pentru descoperirile din Bulgaria sunt caracteristice centurile cu imagini de animale (șopârle, dragoni, lei), mai fiind cunoscute cele cu ornament vegetal sau cu imagini antropomorfe. Dacă în Europa de Vest centurile de factură gotică au fost accesorii nu numai ale costumului bărbătesc dar și ale celui feminin, apoi în spațiul carpato-dunărean ele au fost caracteristice, în special, pentru bărbați.
Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Fragmente de centură. Orheiul Vechi (Republica Moldova) (după Bacumenco 2006). Fig. 2. 1-8 - Fragmente ale setului de centură de la Orbeasca (România); 9 - reconstituirea centurii de la Kerepesi (Ungaria) (după Kralovánszky 1955); 10 - cataramă, Curtea de Argeș (România) (după Dumitriu 2001). Scări deferite. Fig. 3. Fragmente ale setului de centură de la Schinetea (România) (după Alaiba 2002). Fig. 4. Fragmente de seturi de centură: 1-2 - Belorečenskaja (Rusia) (după Крамаровский 2001); 3-12 -Olteni (după Dumitriu, 2001). Scări deferite. Fig. 5. Fragmente ale setului de centură de la Dolišče (Bulgaria) (după Pavlova 2007). Fig. 6. Fragmente de seturi de centură: 1-3 - Veliko Tărnovo (Bulgaria); 4-6 - Dolišče (Bulgaria) (după Pavlova 2007). Scări deferite.
Екатерина Абызова, Светлана Рябцева
Piese din garnituri de curele și genți provenite din așezarea fortifi cată de la Echimăuți
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Екатерина Абызова, Светлана Рябцева
Paftale-catarame din fondurile Muzeului Național de Arheologie și Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2007
Светлана Рябцева
О некоторых украшениях и деталях декора одеяний населения Карпато-Дунайского региона в XIV-XVII веках
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Șiragul de mărgele expus provine din complexul funerar nr. 6 din tumulul nr. 4, cercetat în anul 1982 de către dr. hab. Eugen SAVA în apropierea orașului Taraclia. Mărgelele au fost găsite în zona toracelui defunctului, fapt ce indică purtarea lor în colier și păstrarea poziției inițiale în cadrul inventarului funerar...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.