În anii ‘70 ai secolului XX au fost descoperite, fortuit, două tezaure de podoabe și monede din argint. Primul din ele a fost găsit lângă orașul Sîngerei, cel de-al doilea – în apropierea satului Hîjdieni, raionul Glodeni. În componența primului tezaur au intrat patru podoabe și 29 monede, în cel de-al doilea – patru podoabe (dintre care un colier format din trei fragmente) și trei monede. Analiza celor 29 monede din tezaurul de la Sângerei a permis repartizarea lor în felul următor: Lituania – 26 exemplare, dintre care polgroși aparținând lui Alexandru I, emisia 1495-1501 – 2 monede; polgroși din perioada Sigismund I – 6 exemplare; 16 polgroși și 1 groș (bătuți după ștampila poloneza) a lui Sigismund II și un troiak aparținând lui Sigismund III. Prusia este reprezentată de un groș din perioada lui Albrecht I. Din componența tezaurului mai făcea parte un mariengroș emis de or. Göttingen în anul 1553 și un taler emis în orașul Lübeck în anul 1597. Astfel, cea mai timpurie monedă din tezaurul de la Sîngerei este datată în anii 1495-1501, iar cea mai recentă datează cu anul 1597. Prin urmare, tezaurul a fost îngropat la sfârșitul anilor 90 ai secolului al XVI-lea sau la începutul celui următor. Obiectele din tezaur datează aproximativ la sfârșitul secolului al XV-lea – secolul XVI. Trei monede din tezaurul de la Hîjdieni sunt reprezentate prin doi leenwandaalderi, bătuți în atelierul monetar din orașul Utrecht (Provinciile unite), respectiv în anul 1647 și 1648. O moneda, 28 ștuber, este emisă în orașul Emden (Imperiul Romano-German) în perioada lui Ferdinand III (1637-1657). Moneda a patra (locul păstrării este încert) – este un șiling lituanian emis în anul 1652, în vremea lui Ioan Kazimir Waza (1648-1668). Deoarece tezaurul se încheie cu o monedă din 1652, este posibil, ca el să fi fost îngropat în a două jumătate al secolului al XVII-lea. În felul acesta obiectele de podoabă din componenta tezaurului datează aproximativ în secolul XVII. Este recunoscut că politica externă și internă a Moldovei în perioada cercetară depindea în mare măsură de relațiile polono-turcești. Războiul de treisprezece ani (1593-1606) a pustiit, în diferite perioade de timp, teritoriul Moldovei. Confl ictul militar din anii 1648-1654 dintre Polonia și cazacii răsculați ai lui Bogdan Hmelnițki, care în măsură considerabilă a cuprins și teritoriul Moldovei, a dus la ruină și la foametea din anul 1650. Tăinuirea acestor două tezaure ar putea fi legată de evenimentele politice extrem de complexe din perioada menționată. Lista ilustrațiilor: Fig. 1. Obiecte de podoabă din tezaurul de la Sîngerei: 1-4 - aplice. Fig. 2. Monede din tezaurul de la Sîngerei: 1 - Alexandru I – ½ gros, 1495-1501; 2 - Sigismund I – ½ gros, 1510; 3 - Sigismund II – ½ gros, 1546; 4 - Sigismund II – gros, 1548; 5 - Sigismund III – 3 gros, 1591; 6 - Albert I– gros, 1542; 7 - Göttingen – mariengros, 1553; 8 - Rudolf II, Lübeck-taler, 1597. Fig. 3. Obiecte de podoabă din tezaurul de la Hîjdieni: 1 - inel; 2, 3 - lănțișoare; 4 - colier. Fig. 4. Monede din tezaurul de la Hîjdieni: 1 - Utrecht – taler, 1547; 2 - Emden – 28 Stüber.