#Exponatul Lunii

Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.

Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.

Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.

Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.

Tur Virtual

Expoziții

„O incursiune în lumea muzicii mecanice” (Aparate pentru redarea sunetului și suporturi de înregistrare)

25 septembrie 2025 – 1 septembrie 2026

Avându-și începuturile în antichitate, muzica mecanică s-a dezvoltat timp de peste două mii de ani și a înglobat cele mai avansate realizări ale mecanicii și științelor naturale, captivând atenția unor oameni de știință, ingineri, maeștri în mecanica de precizie, producători de instrumente muzicale și ceasornicari notorii.

Interferențele creatoare dintre artă și tehnologie au dat naștere instrumentelor de muzică mecanică. Prin definiție, acestea sunt aparate care reproduc muzica prin procedee autonome sau asistate, grație unui mecanism cu rol de a citi suportul pe care este înscrisă o partitură muzicală, acționat prin energie eoliană, hidraulică și electrică.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o importantă colecție de aparate muzicale automate și de discuri audio analog în număr de peste 1000 de piese, produse în diferite tari ale Europei, Americii și Asiei, încadrate cronologic între sfârșitul secolului al XIX-lea și anii '90 ai secolului XX. Valorificarea acestei colecții este esențială pentru a o face accesibilă publicului larg, pentru a genera curiozitate, cunoaștere și respect față de moștenirea culturală globală.

Expoziția „O incursiune în lumea muzicii mecanice" invită la o călătorie, vizuală și auditivă, în universul instrumentelor muzicale cu acționare mecanică, care de-a lungul timpului au constituit un mijloc puternic de exprimare a caracteristicilor unei societăți. Aceasta reunește o selecție reprezentativă de peste 200 de exponate cu semnificație istorică, științifică, artistică și memorială din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, suplinită cu piese relevante din colecția privată Igor Prescura, capabile să ofere perspective importante asupra evoluției înregistrării și redării sunetului - de la cilindrul cu știfturi până la banda magnetică.

Parcursul aduce în prim-plan instrumentele mecanice de redare a muzicii - cutii muzicale, ceas și obiecte de interior cu mecanism muzical, armoniu, gramofoane, patefoane, pick-upuri, magnetofoane și casetofoane - care prin performanța, farmecul și eleganța lor au cucerit generațiile anterioare. Fiecare obiect, care e scos din contextul lui funcțional firesc, este încadrat atât într-o vizualizare imediată, evidențiindu-i-se în mod optim frumusețea și decorativitatea, precum și în raport asociativ cu conținutul ideatic al expoziției.

Proiectul expozițional punctează și dezvoltarea suporturilor de stocare și reproducere a muzicii, o atenție specială acordându-se discului analog. Inventat la sfârșitul secolului al XIX-lea de Emile Berliner, acesta a cunoscut o evoluție continuă în ceea ce privește durabilitatea, dimensiunea, viteza de rotație, capacitatea și fidelitatea redării, fiind, pentru cea mai mare parte a secolului al XX-lea, elementul de bază în industria muzicală. Sunetul inconfundabil al plăcilor editate de renumite case de discuri, precum „Columbia Records", „Parlophon Records", „Odeon Records", „Favorite Record", „Edison Bell Record", „Lifa Record", „Perfection Concert Record", „Electrecord", „Balkanton", „Bellaccord Electro", „Melodia" ș.a., ambientează întregul parcurs expozițional.

Materialul informativ și ilustrativ, care completează discursul expozițional, prezintă descoperirile-cheie din domeniul muzicii mecanice, numele inventatorilor și diversitatea tipologică de aparate de muzică automată, emblematice pentru evoluția înregistrării și redării sunetului.