#Exponatul Lunii

Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat.
Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest.

Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm.
Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice.
Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).

Tur Virtual

Expoziții

„O incursiune în lumea muzicii mecanice” (Aparate pentru redarea sunetului și suporturi de înregistrare)

25 septembrie 2025 – 1 septembrie 2026

Avându-și începuturile în antichitate, muzica mecanică s-a dezvoltat timp de peste două mii de ani și a înglobat cele mai avansate realizări ale mecanicii și științelor naturale, captivând atenția unor oameni de știință, ingineri, maeștri în mecanica de precizie, producători de instrumente muzicale și ceasornicari notorii.

Interferențele creatoare dintre artă și tehnologie au dat naștere instrumentelor de muzică mecanică. Prin definiție, acestea sunt aparate care reproduc muzica prin procedee autonome sau asistate, grație unui mecanism cu rol de a citi suportul pe care este înscrisă o partitură muzicală, acționat prin energie eoliană, hidraulică și electrică.

Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține o importantă colecție de aparate muzicale automate și de discuri audio analog în număr de peste 1000 de piese, produse în diferite tari ale Europei, Americii și Asiei, încadrate cronologic între sfârșitul secolului al XIX-lea și anii '90 ai secolului XX. Valorificarea acestei colecții este esențială pentru a o face accesibilă publicului larg, pentru a genera curiozitate, cunoaștere și respect față de moștenirea culturală globală.

Expoziția „O incursiune în lumea muzicii mecanice" invită la o călătorie, vizuală și auditivă, în universul instrumentelor muzicale cu acționare mecanică, care de-a lungul timpului au constituit un mijloc puternic de exprimare a caracteristicilor unei societăți. Aceasta reunește o selecție reprezentativă de peste 200 de exponate cu semnificație istorică, științifică, artistică și memorială din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, suplinită cu piese relevante din colecția privată Igor Prescura, capabile să ofere perspective importante asupra evoluției înregistrării și redării sunetului - de la cilindrul cu știfturi până la banda magnetică.

Parcursul aduce în prim-plan instrumentele mecanice de redare a muzicii - cutii muzicale, ceas și obiecte de interior cu mecanism muzical, armoniu, gramofoane, patefoane, pick-upuri, magnetofoane și casetofoane - care prin performanța, farmecul și eleganța lor au cucerit generațiile anterioare. Fiecare obiect, care e scos din contextul lui funcțional firesc, este încadrat atât într-o vizualizare imediată, evidențiindu-i-se în mod optim frumusețea și decorativitatea, precum și în raport asociativ cu conținutul ideatic al expoziției.

Proiectul expozițional punctează și dezvoltarea suporturilor de stocare și reproducere a muzicii, o atenție specială acordându-se discului analog. Inventat la sfârșitul secolului al XIX-lea de Emile Berliner, acesta a cunoscut o evoluție continuă în ceea ce privește durabilitatea, dimensiunea, viteza de rotație, capacitatea și fidelitatea redării, fiind, pentru cea mai mare parte a secolului al XX-lea, elementul de bază în industria muzicală. Sunetul inconfundabil al plăcilor editate de renumite case de discuri, precum „Columbia Records", „Parlophon Records", „Odeon Records", „Favorite Record", „Edison Bell Record", „Lifa Record", „Perfection Concert Record", „Electrecord", „Balkanton", „Bellaccord Electro", „Melodia" ș.a., ambientează întregul parcurs expozițional.

Materialul informativ și ilustrativ, care completează discursul expozițional, prezintă descoperirile-cheie din domeniul muzicii mecanice, numele inventatorilor și diversitatea tipologică de aparate de muzică automată, emblematice pentru evoluția înregistrării și redării sunetului.