Sergiu Covalenco, Tețcani X - stațiune musteriană în zona Prutului de Mijloc
Sergiu Bodean, Așezări eneolitice de lângă satele Chetroșica Veche și Climăuții de Jos
Alexandru Levinschi, Circuitul monetar la geții din silvostepa Moldovei
Natalia Mateevici, Amfore de Preparethos și de tip Murighiol în spațiul bugo-carpatic în sec. IV a. Chr.
Vlad Vornic, Nicolae Telnov, Valeriu Bubulici, Noi descoperiri arheologice în așezarea dacilor liberi de la Pruteni
Ecaterina Abâzova, Tatiana Reaboi, Svetlana Reabțeva, Piese din metale neferoase de la Orheiul Vechi
Anatolie David, Ursul de peșteră (Spelaearctos spelaeus Rosenmuller et Heinroth, 1794) în Paleoliticul din Republica Moldova
Anatolie David, Viorica Pascaru, Semnificația micromamiferelor la reconstituirea condițiilor paleogeografice în Paleoliticul din nordul Moldovei
Ion Chirtoagă, Modificările drumurilor de comerț internațional din Bazinul Pontic și evoluția localității Cern
Lilia Zabolotnaia, Relațiile moldo-polone în prima jumătate a sec. XV-lea. Epoca lui Alexandru cel Bun și a urmașilor săi
Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Tata lui Ştefan cel Mare - Bogdan al ll-lea
Minai Onilă, Lupta de la Lipnic
Ana Boldureanu, Contribuții cu privire la circulația asprilor otomani în Moldova în secolul al XVI-lea
Nicolae Răileanu, Contribuții privind consecințele campaniei și păcii de la Prut
Valentin Tomuleț, Dosarele familiilor nobiliare din Basarabia din sec. al XlX-lea - sursă importantă în studierea luptei boierimii basarabene pentru confirmarea titlurilor nobiliare (în baza dosarului familiei Tomuleț)
Valentin Tomuleț, Unele aspecte privind prestațiile extraordinare impuse populației
Natalia Timohin, Basarabiei în timpul războiului ruso-turc din anii 1828-1829 și războiul din Crimeea (1853-1856)
Maria Danilov Problemele misionare în Basarabia sec. al XIX-lea
Valentina Chirtoagă, Învățământul secundar în coloniile germane din Basarabia
Victor Gaiciuc, Uniforma militară: evoluție în timp
Elena Postică, Calvarul unei familii de "dușmani ai poporului"
Vera Stăvilă, Valori promovate de dramaturgi basarabeni pe scena Naționalului din Chișinău (deceniile Vll-iX ale sec. XX)
Mariana Ţăranu, Politica partidului și statului sovietic în domeniul intelectualității în primele decenii ale Puterii Sovietice
II. MUZEOGRAFIE Şl MUZEOLOGIE
Olga Pulbere, Colecțiile fondurilor arheologice ale MNIM
Ana Grițco, Dialog cu timpul (pe marginea expoziției O istorie ilustrată a Basarabiei)
Eugenia Borodac, Tamara Stamatova, Piese de coifură în colecția MNIM
Igor Cereteu, Consemnări marginale de pe cărți vechi bisericești (din colecția MNIM)
Nadejda Boțea, Mariana Bălan, Mostre de mobilă ale firmei Thonet, sec. XIX - începutul sec. XX
Liubovi Malahov, "Дворянские Выборы" - o carte rară în fondurile muzeului
Silvia Şărănuță, Muzeul Colegiului național de viticultură și vinificație din Chișinău
Ecaterina Bondarenco Restaurarea unui veșmânt ecleziastic din sec. al XIX-lea
Nicolae Răileanu, Mariana BălanIstoria fondării și principiile de organizare a Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington
Lucia Marinescu-Tonu, Institutul de cercetări ecomuzeale Tulcea (precursorul ecomuzeologiei)
Natalia Chișcă, Expoziția - mijloc de valorificare a obiectelor de artă religioasă
Elena Ploșnița, Expoziția în epoca modernă. Evoluție și impact
III. ETNOGRAFIE
Alexandru Furtună, Unele considerații privind antropomorfizarea pământului la români
A. Hâncu-Tentiuc, Credințe și obiceiuri legate de primele roade
IV. PERSONALITĂŢI
Dinu Poștarenco, Un istoric basarabean: Nicolae Lașcov
Liubovi Reprințeva, Ani dificili în viața academicianului V. Rabin
V. VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ
Aurelia Cornețchi, Muzeul Național de Istorie a Moldovei în anul 2003
Ludmila Velixar, Muzeul din or. Cahul la cea de-a 45 aniversare
Aurelia Cornețchi, Expoziția "Biserica catolică din Republica Moldova. Istorie. Spiritualitate. Artă"
Ludmila Năstase, Expoziția "A. V. Şciusev. Dăruire fidelă arhitecturii"
Olga Şcipachina, Expoziție jubiliară la muzeu (75 de ani de ia nașterea academicienilor Vsevolod și Sveatoslav Moscalenco)
VI. RECENZII
Ion Tentiuc, Nicolae Chetraru, Nicolae Răileanu. Ion Casian Suruceanîn arheologia și muzeologia basarabeană, Chișinău, Tyragetia, 2001, 256 p., ISBN 9975-9667-1-3
Anatolie David, Nicolae Răileanu. "Rara Avis" Tyragetia, Chișinău 2003. 300 p. O carte despre un celebru savant și renumit muzeograf
Exponatul reprezintă o amforă unicat, descoperită în anul 1984 în așezarea Șuri I (satul Șuri, r-nul Drochia) fiind atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie (mil. V-IV a. Chr.). Pentru prima dată, amforele cu ornament „facial" apar în complexele ceramice din perioada de înflorire a civilizației Cucuteni-Tripolie (începutul mileniului IV a.Chr.) fiind prezente până la dispariția acestei culturi (ultimul sfert al mileniului IV a.Chr.). Acest tip de amforă este cunoscut în literatura de specialitate și ca: „urnă facială", amforă cu ornament de tip „chip de bufniță", amforă cu ornament „facial" sau „amforă facială". Denumirea se datorează atât ornamentului specific cât și formei tronconice sau rotunjite a corpului. Decorul de pe vas a fost interpretat ca fiind capul unei bufnițe (cercurile mari de pe laturile mânerelor ar reprezenta ochii, iar mânerele - ciocul). Cu aceeași probabilitate, decorul poate prezenta imagini ale unor creaturi mitologice cu două sau cu patru fețe, de caracter antropomorf, zoomorf sau ornitomorf, specifice panteonului culturii Cucuteni-Tripolie...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Exponatul reprezintă o amforă unicat, descoperită în anul 1984 în așezarea Șuri I (satul Șuri, r-nul Drochia) fiind atribuită culturii arheologice Cucuteni-Tripolie (mil. V-IV a. Chr.). Pentru prima dată, amforele cu ornament „facial" apar în complexele ceramice din perioada de înflorire a civilizației Cucuteni-Tripolie (începutul mileniului IV a.Chr.) fiind prezente până la dispariția acestei culturi (ultimul sfert al mileniului IV a.Chr.). 
