Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii.
Pentru naţiunea română jocul de oină sau hoina este considerat un joc sportiv naţional, având o vechime de cel puţin şase secole. Jocul de oină este practicat continuu, cel puţin din secolul al XIV-lea, conform cronicilor şi hrisoavelor timpului, fiind menţionat prima dată documentar la 1364, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă. Jocul solicită calităţi sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mişcările de autoapărare faţă de loviturile mingii, precizie în aruncarea şi lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Oina este un sport care ne identifică în aceeaşi măsură ca şi lupta naţională, trânta. Jocul devine atractiv printre tinerii de la sate, pătrunde în programa şcolară prin intermediul lecţiilor de educaţie fizică. Prin Reforma Învăţământului de la 1898, precum şi prin alte decizii ministeriale, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în şcolile de toate gradele, totodată decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină.
La 9 mai 1899, la Bucureşti, a fost organizat primul campionat naţional de oină, echipele fiind formate din liceeni. Învingătoare a fost echipa Liceului Nicolae Bălcescu din Brăila.
În 1912 este creată Federaţia Societăţii Sportive din România (FSSR) cu sediul la Bucureşti în componenţa căreia intrau 13 comisii sportive, printre care şi comisia de oină.
Odată cu Unirea de la 1918, are loc reorganizarea FSSR, în 1923, cu includerea în componenţa ei a celorlalte comisii sportive de oină din Transilvania, Bucovina şi Basarabia.
Sergiu Covalenco, Tețcani X - stațiune musteriană în zona Prutului de Mijloc
Sergiu Bodean, Așezări eneolitice de lângă satele Chetroșica Veche și Climăuții de Jos
Alexandru Levinschi, Circuitul monetar la geții din silvostepa Moldovei
Natalia Mateevici, Amfore de Preparethos și de tip Murighiol în spațiul bugo-carpatic în sec. IV a. Chr.
Vlad Vornic, Nicolae Telnov, Valeriu Bubulici, Noi descoperiri arheologice în așezarea dacilor liberi de la Pruteni
Ecaterina Abâzova, Tatiana Reaboi, Svetlana Reabțeva, Piese din metale neferoase de la Orheiul Vechi
Anatolie David, Ursul de peșteră (Spelaearctos spelaeus Rosenmuller et Heinroth, 1794) în Paleoliticul din Republica Moldova
Anatolie David, Viorica Pascaru, Semnificația micromamiferelor la reconstituirea condițiilor paleogeografice în Paleoliticul din nordul Moldovei
Ion Chirtoagă, Modificările drumurilor de comerț internațional din Bazinul Pontic și evoluția localității Cern
Lilia Zabolotnaia, Relațiile moldo-polone în prima jumătate a sec. XV-lea. Epoca lui Alexandru cel Bun și a urmașilor săi
Andrei Eșanu, Valentina Eșanu, Tata lui Ştefan cel Mare - Bogdan al ll-lea
Minai Onilă, Lupta de la Lipnic
Ana Boldureanu, Contribuții cu privire la circulația asprilor otomani în Moldova în secolul al XVI-lea
Nicolae Răileanu, Contribuții privind consecințele campaniei și păcii de la Prut
Valentin Tomuleț, Dosarele familiilor nobiliare din Basarabia din sec. al XlX-lea - sursă importantă în studierea luptei boierimii basarabene pentru confirmarea titlurilor nobiliare (în baza dosarului familiei Tomuleț)
Valentin Tomuleț, Unele aspecte privind prestațiile extraordinare impuse populației
Natalia Timohin, Basarabiei în timpul războiului ruso-turc din anii 1828-1829 și războiul din Crimeea (1853-1856)
Maria Danilov Problemele misionare în Basarabia sec. al XIX-lea
Valentina Chirtoagă, Învățământul secundar în coloniile germane din Basarabia
Victor Gaiciuc, Uniforma militară: evoluție în timp
Elena Postică, Calvarul unei familii de "dușmani ai poporului"
Vera Stăvilă, Valori promovate de dramaturgi basarabeni pe scena Naționalului din Chișinău (deceniile Vll-iX ale sec. XX)
Mariana Ţăranu, Politica partidului și statului sovietic în domeniul intelectualității în primele decenii ale Puterii Sovietice
II. MUZEOGRAFIE Şl MUZEOLOGIE
Olga Pulbere, Colecțiile fondurilor arheologice ale MNIM
Ana Grițco, Dialog cu timpul (pe marginea expoziției O istorie ilustrată a Basarabiei)
Eugenia Borodac, Tamara Stamatova, Piese de coifură în colecția MNIM
Igor Cereteu, Consemnări marginale de pe cărți vechi bisericești (din colecția MNIM)
Nadejda Boțea, Mariana Bălan, Mostre de mobilă ale firmei Thonet, sec. XIX - începutul sec. XX
Liubovi Malahov, "Дворянские Выборы" - o carte rară în fondurile muzeului
Silvia Şărănuță, Muzeul Colegiului național de viticultură și vinificație din Chișinău
Ecaterina Bondarenco Restaurarea unui veșmânt ecleziastic din sec. al XIX-lea
Nicolae Răileanu, Mariana BălanIstoria fondării și principiile de organizare a Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington
Lucia Marinescu-Tonu, Institutul de cercetări ecomuzeale Tulcea (precursorul ecomuzeologiei)
Natalia Chișcă, Expoziția - mijloc de valorificare a obiectelor de artă religioasă
Elena Ploșnița, Expoziția în epoca modernă. Evoluție și impact
III. ETNOGRAFIE
Alexandru Furtună, Unele considerații privind antropomorfizarea pământului la români
A. Hâncu-Tentiuc, Credințe și obiceiuri legate de primele roade
IV. PERSONALITĂŢI
Dinu Poștarenco, Un istoric basarabean: Nicolae Lașcov
Liubovi Reprințeva, Ani dificili în viața academicianului V. Rabin
V. VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ
Aurelia Cornețchi, Muzeul Național de Istorie a Moldovei în anul 2003
Ludmila Velixar, Muzeul din or. Cahul la cea de-a 45 aniversare
Aurelia Cornețchi, Expoziția "Biserica catolică din Republica Moldova. Istorie. Spiritualitate. Artă"
Ludmila Năstase, Expoziția "A. V. Şciusev. Dăruire fidelă arhitecturii"
Olga Şcipachina, Expoziție jubiliară la muzeu (75 de ani de ia nașterea academicienilor Vsevolod și Sveatoslav Moscalenco)
VI. RECENZII
Ion Tentiuc, Nicolae Chetraru, Nicolae Răileanu. Ion Casian Suruceanîn arheologia și muzeologia basarabeană, Chișinău, Tyragetia, 2001, 256 p., ISBN 9975-9667-1-3
Anatolie David, Nicolae Răileanu. "Rara Avis" Tyragetia, Chișinău 2003. 300 p. O carte despre un celebru savant și renumit muzeograf
Este un trofeu sportiv obţinut la un concurs interşcolar, organizat de comisia sportivă de oină între instituţiile şcolare din Basarabia interbelică. Nu cunoaştem instituţiile şcolare participante la acest concurs, nici locul organizării, ştim doar că unul dintre învingători s-a ales cu premiul II şi că evenimentul a avut loc pe 13 mai 1934. Pe această cale aflăm despre existenţa, la nivel şcolar, a diferitor competiţii sportive organizate de către instituţiile şcolare, printre care şi jocul de oină. Oina este un sport frumos şi complex, care dezvoltă fizicul şi spiritul, curajul şi dorinţa de perfecţionare. Oina este o comoară a poporului român, care trebuie păstrată cu sfinţenie şi transmisă viitoarelor generaţii...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
