>>>

Mai multe icoane din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei reproduc în compozițiile lor miracolul ce s-ar fi săvârșit pe la începutul secolului X în biserica Maicii Domnului Vlacherne din Constantinopol. Conform legendei, orășenii s-au retras în lăcaș de frica unei invazii ce amenința capitala imperiului. Mulțimea adunată se ruga neîncetat, adresându-se Preacuratei Fecioare să salveze orașul. În biserica Vlacherne, secole la rând s-au păstrat preacinstitele ei veșminte, despre care se zice că erau făcătoare de minuni. Printre creștinii ce se rugau în biserică se afla și sfântul Andrei cel Nebun întru Hristos, venit împreună cu ucenicul său Epifanie, cel ce va deveni ulterior Patriarhul Constantinopolului Polievkt. După ore de rugăciuni fierbinți, sfântul Andrei s-a învrednicit s-o vadă pe Născătoarea de Dumnezeu trecând prin ușile împărătești cu un alai de sfinți, care s-au ridicat deasupra mulțimii, rugându-se împreună cu cei prezenți. Într-un târziu, Preacurata Fecioară și-a răsfirat veșmântul peste mulțime, în semn de apărare și ocrotire, părăsind lăcașul. Tot din legendă cunoaștem că orașul a fost salvat atunci cu adevărat.

Mai târziu, în amintirea acestei minuni, Biserica va rândui Sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului, oficiată în ziua de 1/14 octombrie.

În compoziția icoanei expuse se reliefează interiorul bisericii Vlacherne. În registrul superior, într-o mandorlă ovală radiată, Maica Domnului planează pe nori, ținându-și pe mâini omoforul. Ea poartă veșminte ample, garnisite cu fir de aur, de sub care se văd și pantofii roșii auriți. În registrul inferior, în centrul mulțimii adunate, este înfățișat Roman Melodul stând pe amvon cu orarul în mâini, capul fiindu-i încadrat de un nimb radiant. Este îmbrăcat în straie de sărbătoare, de aceleași nuanțe ca și veșmintele Născătoarei de Dumnezeu. Roman Melodul este înconjurat de mai multe fețe bisericești și oameni simpli, printre care si sfântul Andrei, care îl îndeamnă pe discipolul său Epifanie să ridice privirea în sus spre miracolul ce se săvârșea în biserică. Apariția imnografului Roman Melodul (490-556) în această compoziție nu este întâmplătoare. Tânărul diacon și-a început activitatea în biserica Vlacherne, unde, cinci secole mai târziu, sfântul Andrei și-a trăit revelația miraculoasă. Legenda povestește că anume Născătoarea de Dumnezeu l-a înzestrat pe tânăr cu harul unei voci minunate, el proslăvind-o ulterior în cântările sale, scriind, după toate probabilitățile, și Imnul Acatist al Maicii Domnului. Biserica îl comemorează pe Roman Melodul la 1/14 octombrie, în aceeași zi când este pomenit Acoperământul Maicii Domnului.

Icoana provine din secolul al XIX-lea, din unul din atelierele din sudul Rusiei, fiind pictată în tempera pe un suport din lemn cu dimensiunile 59x90x3 cm.