EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Figurina antropomorfă aparține perioadei eneoliticului - mijlocul mileniului V î. Hr. Aceasta a fost descoperită în stare fragmentară, în timpul săpăturilor arheologice, efectuate de I. Manzura și B. Govedaritsa în anul 2012, în așezarea Cealîc, raionul Taraclia. Fragmentele figurinei au fost găsite printre bucățile de lipitură de lut ars, în partea sudică a unei locuințe, care, cel mai probabil, reprezenta un loc special, destinat desfășurării ceremoniilor religioase. Această ipoteză este susținută și de prezența în apropierea figurinei a șapte cupe de dimensiuni mici, decorate cu ornament incizat, care, se pare, erau folosite pentru libații rituale.

Figurina este realizată din pastă fină de lut, în amestec cu ceramică pisată, și are suprafața acoperită cu un strat de angobă de culoare maro deschis. Este realizată într-o manieră realistă, tradițională pentru cultura Gumelnița, și prezintă o figură feminină în poziție verticală, cu brațele îndoite și ridicate, în așa-numita ipostază de tip „Oranta", care este răspândită pe larg în tradiția iconografică ortodoxă, când este înfățișat chipul Maicii Domnului. Capul figurinei plasat pe un gât cilindric înalt are o formă aplatizată, nasul este reprezentat printr-un brâu vertical, iar ochii - prin două orificii. Corpul este turtit, extinzându-se brusc în partea inferioară. Pe suprafața corpului este bine reliefat pieptul și ombilicul. Fesele și picioarele sunt bine conturate și decorate într-o manieră voluminoasă. Suprafața feselor este ornamentată cu incizii în formă de spirale, iar coapsele - cu incizii verticale și oblice. Sub genunchi se observă câte un brâu orizontal, care, posibil, înfățișează partea superioară a încălțămintei de tipul unor cizme înalte. Pe brațe și în partea inferioară a corpului există orificii, destinate pentru agățarea unor accesorii.

Figurinele antropomorfe aparțin categoriei obiectelor de cult și, potrivit specialiștilor, sunt asociate cu diverse ceremonii ritualice. În siturile arheologice din epocile neoliticului și eneoliticului, acestea, de regulă, sunt găsite în contexte legate de lumea mitică a zeilor sau a strămoșilor de pe cealaltă lume. În locuințe, figurinele, de obicei, sunt descoperite lângă cuptoare sau vetre, adică în locuri situate la hotarul dintre lumi. În practica funerară din timpurile respective, figurinele feminine, de obicei, sunt asociate cu înmormântările copiilor sub 10-12 ani, care, conform viziunilor oamenilor străvechi, aparțin încă parțial celeilalte lumi. Se consideră că în structurile religioase ale agricultorilor preistorici, imaginile antropomorfe feminine erau corelate cu cultul fertilității și al renașterii. Acestea, posibil, înfățișau pe Marea Zeiță-Mamă sau zeitatea fertilității. Potrivit unor cercetători, figurinele antropomorfe, în general, ar putea fi asociate cultului strămoșilor.

Dimensiunile figurinei: Înălțimea - 195 mm, Lățimea maximă - 84 mm.
Apartenența culturală: Cultura Gumelnița A, Varianta Bolgrad-Aldeni,
Datarea: cca. 4600-4400 î.Hr

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"


Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Chișinău, 2010

I. Studii


Vasile Mărculeț
Unele considerații asupra relațiilor politice dintre Moldova și Veneția în secolul al XV-lea și la începutul secolului al XVI-lea

Dinu Poștarencu
Nobilii basarabeni Dicescu

Maria Danilov
Difuzarea presei imperiale în Basarabia și instituțiile de cenzură

Elena Ploșnița
Câteva considerații cu privire la valorificarea memorială a casei familiei Lazo de la Piatra, Orhei

II. Materiale și cercetări


Vlad D. Ghimpu
Atestări românești din Rusia de Nord-Vest în secolele XI-XVI (cercetări preliminare)

Silvia Barcari
Unele aspecte istoriografice privind activitatea comercială a genovezilor la Est de Carpați și la Gurile Dunării (sfârșitul sec. al XIII-lea - prima jumătate a sec. al XIV-lea)

Ion Eremia
Unele considerații privind hotarele Ţării Moldovei în a doua jumătate a secolului al XIV-lea - Pocuția și Colomeea

Ion Eremia
"Un sorok de samuri" - o husă de samuri care includea patruzeci de samuri?

Mihai Onilă
Populația satului Morozeni, ținutul Orhei (sfârșitul sec. XV - începutul sec.XIX)

Lilia Zabolotnaia
Câteva precizări despre dinastia Branković

Adelaida Chiroșca
Monede medievale descoperite în cetatea Soroca

Ştefan Lupan
Despre biblioteca contelui Alexandru Sturdza (cercetare istorico-bibliografică)

Valentin Tomuleț, Cristina Gherasim
Unele considerații privind factorii care au generat schimbări în mentalitatea boierimii din Basarabia sub regim de dominație țaristă (1812-1817)

Andrei Emilciuc
Rolul exportului de cereale în comerțul extern al Basarabiei (1812-1830)

Valentin Tomuleț
Instituirea administrației speciale a orașului Ismail și rolul ei în evoluția burgheziei comerciale (1830-1853)

Valentin Tomuleț, Alexandru Bordian
Direcții prioritare în politica comercial-vamală a țarismului în Basarabia în prima treime a sec. al XIX-lea

Alina Felea
Câteva date despre urmașii lui Manuc Bei (sec. XIX - înc. sec. XX)

Tatiana Chicaroș
Activitatea Şcolii Reale din Chișinău în perioada anilor 1873-1918

Ana Grițco
O farmacie din Chișinăul de odinioară (sf. sec. XIX - înc. sec. XX)

Vera Serjant
Reclama fabricilor, uzinelor și depozitelor în presa basarabeană (sfârșitul secolului XIX - începutul secolului XX)

Andrei Emilciuc
Preocupările Zemstvei din Basarabia privind navigația comercială pe fluviul Nistru (1868-1914)

Vera Serjant
Rolul Zemstvei basarabene în deschiderea Şcolii de viticultură și vinificație din Saharna

Ana Grițco
Activitatea lui Constantin F. Cazimir în Zemstva basarabeană

Diana Cașu
Sovietizarea Basarabiei și politica față de femei (1944-1945): creearea Adunărilor de Delegate

Elena Postică
Procese judiciare intentate participanților la mișcarea de rezistență antisovietică din Moldova postbelică

Vera Stăvilă
Teatrul Național "Vasile Alecsandri" din Bălți: retrospectivă istorică

Ольга Щипакина
О некоторых крупнейших авиакатастроф в истории воздушного транспорта (Unele considerente privind cele mai mari catastrofe din istoria aviației civile)

Liliana Condraticova
Activitatea meșterilor-giuvaergii din Moldova în anii '70-'80 ai secolului XX (în baza Fabricii de bijuterii din Chișinău)

Octavian Zelinski
Impactul tranziției din agricultură asupra modului de viață și de percepție a realităților sociale de către locuitorii din mediul rural(rezultatele unei cercetări realizate în raionul Anenii Noi)

Gheorghe Postică, Iulia Postică
Considerații privind politicile muzeale în cadrul complexului Orheiul Vechi și perspective de viitor

Lucia Marinescu-Tonu
Instituția muzeală în "capcana globalizării"

Iulia Postică
În regăsirea Lumii Pierdute a Vechii Europe

III. Recenzii și prezentări de carte


Ion Eremia
Mihai Maxim, Noi documente turcești privind Ţările Române și Înalta Poartă (1526-1602), Brăila, Editura Istros, 2008, 341 p.

Maria Danilov
Ştefan Plugaru, Teodor Candu, Episcopia Hușilor și Basarabia (1598-1949). Editura PIM, Iași, 2009, 360 p.

Gheorghe Postică
Elena Ploșnița, Concepte muzeografice cu profil de istorie: retrospectivă și perspectivă. Biblioteca "Tyragetia", Chișinău, 2008, 248p.




 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Figurina antropomorfă aparține perioadei eneoliticului - mijlocul mileniului V î. Hr. Aceasta a fost descoperită în stare fragmentară, în timpul săpăturilor arheologice, efectuate de I. Manzura și B. Govedaritsa în anul 2012, în așezarea Cealîc, raionul Taraclia. Fragmentele figurinei au fost găsite printre bucățile de lipitură de lut ars, în partea sudică a unei locuințe, care, cel mai probabil, reprezenta un loc special, destinat desfășurării ceremoniilor religioase...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2023 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC