Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.
Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii. Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia. Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.
Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu. La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.
Impactul tranziției din agricultură asupra modului de viață și de percepție a realităților sociale de către locuitorii din mediul rural(rezultatele unei cercetări realizate în raionul Anenii Noi)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Un examen complet et objectif de la manière et le niveau de vie des résidents des régions rurales de Moldova jusqu’en 1991 montre que la situation sociale et économique des populations rurales dans la période qui a précédé la transition a été moins positive qu’on le pense habituellement. Cependant, l’inégalité et la stratification sociale a été moins prononcée, et le pourcentage de la pauvreté rurale dans la période antérieure à la transition a été plutôt faible en comparaison avec la situation qui a commencé à se former dans le milieu et la fin des années 90. En outre le système socio-économique et politique soviétique fermé qui a favorisé le maintien de la mentalité conservatrice, spécifiques de la population rurale traditionnelle dans notre pays, de préserver, d’une part, vivre les concepts de «village», «famille», «la vie traditionnelle» et créer, d’autre part, un lien solide entre la population rurale et l’Etat qui était à ce moment là dans le même temps, le seul employeur de son importante population rurale, et le seul mécanisme de répartition des revenus et la protection sociale pour eux. Considérant que, outre l’effet objectif, économique, incontestable, de la transition dans l’agriculture sur le niveau de développement socio-économique des villages, et comment le niveau de vie des populations rurales, le processus de réforme a eu une importance majeure, incontestable apartient aux conséquences subjectives, personnelles, pour chaque habitant des villages, pour la perception individuelle de l’impact de ces changements. Ainsi, pour élucider l’impact des réformes dans l’agriculture en 90 ans sur la façon dont la vie et la pensée des gens des régions rurales, nous avons effectué un sondage-recherce par entretien sur le terrain à ce sujet. L’ entrevue a éte tenue dans le district Anenii Noi au cours de Novembre-Décembre 2008, dans 22 localités (1 urbaine et 21 localités rurales). Par-ticipants: 108 répondants (dont 95 pourcents représentent les personnes de 35 ans et plus, ayant, par conséquent, la possibilité de faire une comparaison pertinente entre le période d’avant et d’après 1991), représentant differents groupes d’âge et catégories socio-professionnelles. En tant q’unité d’observation sert chaque personne interrogée par la méthode de l’autoenregistrement.
Octavian Zelinski
Considerații asupra stării economice a sectorului agrar al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești în a doua jumătate a anilor ‘80 ai secolului al XX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Octavian Zelinski
Progresul înregistrat în reformele macroeconomice în țările CSI. Cercetare comparată cu accent pe reforma agrară în Republica Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Octavian Zelinski
Considerații asupra consecințelor reformei agrare în Republica Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.