Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr).
Toporul are corpul masiv, naviform alungit, cu umerii slab reliefați, muchia scurtă și îngustă, plană și circulară în secțiune transversală. Tăișul este ușor arcuit. Orificiul a fost perforat în zona lățimii maxime a obiectului. Acesta are formă circulară și diametrul de 2,2, cm. Suprafața artefactului este minuțios șlefuită, foarte îngrijit lucrată și nu prezintă urme de lovire sau așchieri.
Dimensiuni: lungime - 20,0 cm; lățime maximă - 8,4 cm; diametrul muchiei - 5,0 cm; lățimea lamei - 7,0 cm. Greutatea - 2,3 kg.
Topoarele de luptă din piatră sunt caracteristice comunităților culturii Catacombelor și sunt descoperite de cele mai multe ori ca inventar funerar, depuse în morminte. Prezența topoarelor în complexele funerare, atribuie acestora o funcționalitate complexă: arme - simboluri sociale - obiecte de cult. Topoarele erau utilizate inițial ca arme, devenind simbol social pentru proprietar, ulterior căpătând și caracter votiv în rezultatul depunerii lor în morminte, pentru a servi defunctului și după moartea sa. Despre funcția de simbol social a topoarelor de luptă din piatră ne vorbesc rocile de înaltă calitate utilizate la prelucrarea lor, dar și modul de executare deosebit de îngrijit. În cazul toporului de la Aluniș în favoarea acestei ipoteze vin și dimensiunile mari ale acestuia, care îl deosebesc de alte exemplare.
Descoperirea topoarelor de luptă din piatră în afara unui complex funerar, poate însemna o depunere cu caracter votiv al acestuia. Este greu de imaginat că aceste piese deosebit de îngrijit lucrate, din roci de înaltă calitate aduse de la distanțe mari, puteau fi abandonate sau pierdute întâmplător. Mult mai probabil, acestea erau depuse în scopuri magico-religioase, caz posibil și pentru toporul de piatră descoperit la Aluniș.
Unele considerații privind hotarele Ţării Moldovei în a doua jumătate a secolului al XIV-lea - Pocuția și Colomeea
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
The question of territorial formation of the Moldavian feudal state continues to attract the attention of historians. One aspect of this problem is the inclusion of Pocutsia and the city Colomeea in the Principality of Moldavia. Colomeea was mentioned as a “Wallach” city in the known source entitled “The names of all Russian cities in the near neighborhood and far beyond”. Recent studies by Russian historians suggest that this source was compiled around 1375-1381. Corroborating this information with studies made by Polish historians, according to whom Pocutsia and some other territories were given to Moldavia by a Hungarian King, one can conclude that these territories became part of Moldavia around 1377-1387. Available sources so far do not allow determining more precisely the timeframe when these territories were included in the borders of Moldavia.
Ion Eremia
Națiunea antică – origine, conținut, semnificație
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Ion Eremia
Antoine François Le Clerc, Memoriu Topografi c și Statistic asupra Basarabiei, Valahiei și Moldovei, Provincii ale Turciei în Europa. Ediție îngrijită, studiu introductiv, note și comentarii de Ioan-Aurel Pop și Sorin Şipoș. Traducere din limba franceză de Delia-Maria Radu; însoțită de reproducerea manuscrisului original. Institutul Cultural Român. Cluj-Napoca, 2004. LII +90 p.
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Mihai Maxim, O istorie a relațiilor româno-otomane, cu documente noi din arhivele turcești. Vol. I. Perioada clasică (1400-1600), Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2012, 606 p. ISBN 978-606-654-026-1
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
"Un sorok de samuri" - o husă de samuri care includea patruzeci de samuri?
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ion Eremia
Statutul politico-juridic al Ţării Moldovei într-o nouă sursă istorică – Cronica Moldovei de la Cracovia
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Artefactul reprezintă un topor de luptă prelucrat din rocă magmatică (diabaz), de culoare cenușiu-brună. Acesta a fost descoperit întâmplător în anul 1966, pe teritoriul satului Aluniș, raionul Rîșcani. Conform caracteristicilor sale morfologice artefactul poate fi atribuit culturii Catacombelor (sec. XXIX-XXII a. Chr)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
