Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri. Pentru prima oară el a fost descoperit și folosit în China. Primele obiecte chinezești au ajuns în Europa în secolul al XIII-lea, însă o răspândirea mai largă a porțelanului chinezesc pe continentul european se atestă în secolul al XVII-lea. Tehnologia producerii porțelanului a fost ținută în secret foarte mult timp de către chineji.
Prima manufactură de porțelan dur din Europa, cea din orașul Meissen, a fost deschisă în 1710 datorită descoperirilor făcute în producerea porțelanului de către matematicianul și fizicianul din Saxonia Ehrenfried Walter von Ischirnhaus (1661-1708), realizate în practică de alchimistul de la curtea regală - Johann Friedrich Böttger (1682-1718), care a inventat smalțul și a obținut contopirea absolută a ciobului și smalțului. Fabrica Meissen, funcțională și astăzi, a creat și creează o gamă vastă de produse din porțelan. Realizate de cei mai buni artiști, sculptori și gravori, care utilizează culori unice, pictate manual, cu un design exclusiv, produsele Meissen sunt de o calitate și eleganță deosebită, cu o faimă mondială.
Serviciul de ceai, incomplet compus din 7 piese (ceainic, vas pentru lapte, zaharniță, două căni cu farfurioare), expus în această vitrină reprezintă un produs al celebrei fabrici din orașul Meissen, regatul Saxonia, Germania, lucrat în prima jumătate a secolului al XIX-lea din porțelan de înaltă calitate. Exponatul a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei prin transfer de la Casa-muzeu „G. Cotovschi" din Hâncești, închisă în anii 1989-1990.
Este remarcabil decorul acestor piese, executat manual numit „flori germane", unul din cunoscutele stiluri de decorare cu flori și plante, practicat de meșterii de la această manufactură încă din secolul al XVIII-lea, fiind influențați de porțelanul chinezesc, decorat cu imagini de flori și fructe. O trăsătură specifică al acestui stil de decorare consta în „împrăștierea florilor", adică aranjarea lor sub formă de inflorescențe florale individuale sau buchete pe suprafața obiectelor de porțelan.
Marcajul de pe partea inferioară a pieselor reprezintă două săbii încrucișate, elemente împrumutate din stema regatului Saxonia, aplicat manual cu vopsea de cobalt sub glazură. Cu mici schimbări în reprezentarea săbiilor, această marcă este utilizată începând cu anul 1722 și până în prezent. Pentru marcajul de pe piesele din serviciu este caracteristic redarea unor puncte proeminente pe săbiile încrucișate. Acest marcaj s-a utilizat la fabrica Meissen în perioada anilor 1815-1860.
Pictura policromă florală, aurirea și aplicarea bobocului de trandafir pe capacele ceainicului și a zaharniței, conferă o delicateță sublimă acestor piese, de o răspândire rară.
Unele considerații privind factorii care au generat schimbări în mentalitatea boierimii din Basarabia sub regim de dominație țaristă (1812-1817)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
In the given article is called into question the notion of mentality and several factors that have led to changes in the mentality of the nobility of Bessarabia after the annexation of the province in 1812 to the Russian Empire are examined.
As with the annexation of territory between the Prut and Dniester to the Russian Empire, the mentality of the natives, especially the Moldavian boyars, held a series of changes. One of the basic factors that influenced the evolution Bessarabian landlord’s mentality in the 19th century is linked to the new system of domination established in the province. Conditions of dominance include, in turn, a complex of mini-factors:
• After the annexation of Bessarabia to the Russian Empire the territory is torn from a particular socio-economic and political system and forcibly engaged in another system – the Russian, painful process that occurred and was felt by all social categories – including the boyars;
• People suffered extraordinary large losses from Russo-Turkish wars of the 19th century, passing through the country, but also the permanent stationing of Russian occupation army, aristocratic elite was destroyed, assimilated or marginalized.
• Gradually changes occur into the property system. Moldavian boyars had to strait, to sell some properties, to diminish its rights, to lose the privileges of another time, to limit their tastes, to obey and to recognize the new regime of domination;
• The affirmation of local boyars in the frame of Russian nobility (dvoreanstvo) happened quite difficult. They had to confirm not only the nobility, relatives, Boyar titles, but the right to land property they owned up to annexation; To preserve their rights and privileges the boyars had to learn Russian, to relate with new-comers, to make studies in educational institutions of Russia, to accept positions in county and regional institutions and, thus, to participate in promoting national-colonial policy of the Empire in newly annexed territory, which in from mental-emotional point of view influenced negatively the national spirit.
• Boyars lost former times economic control in the region, because the Russian imperial administration used all the revenue for own service and needs.
All these factors have brought to that after 1812 the nobility of Bessarabia was divided into two camps: Russophile less numerous, but strong with support from the Russian government and the Moldovan national conservative who opposed: did not learn Russian and respected the customs and old laws of the country. Namely the latter were those who kept the torch alight among Moldovans discontent, because in their hearts the more difficult was the suppression, the more progenitor blood throbbed, making a wall of resistance against the regime of Tsarist rule.
Valentin Tomuleț
Instituirea administrației speciale a orașului Ismail și rolul ei în evoluția burgheziei comerciale (1830-1853)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Revolta țăranilor din satul Tabani, județul Hotin în legătură cu aplicarea reformei agrare din 14 iulie 1868
Tyragetia, serie nouă, vol. XVII [XXXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Cristina Gherasim
Identitatea socială în mediul nobilimii din Basarabia în secolul al XIX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Cristina Gherasim
Unele considerații privind schimbările în mentalitatea elitei nobiliare din Basarabia în anii ’30-’40 ai secolului al XIX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Maria Danilov, Cenzura sinodală și cartea religioasă în Basarabia. 1812-1918 (între tradiție și politica țaristă), Biblioteca Tyragetia XIII. – Chișinău, 2007 (Tipogr. „Bons Offi ces”), 264 p.
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Porțelanul este un material ce-a stârnit mult interes de-a lungul istoriei, iar fabricarea acestuia a fost o adevărata provocare. Numit și „aur alb", porțelanul este un material ceramic alb și translucid, obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste de caolin, cuarț și feldspat, plus alte adaosuri...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.