Obiectul expus, un vas ceramic de tip „askos", provine din necropola tumulară de lângă satul Ciumai, raionul Taraclia. Vasul a fost descoperit în anul 2015 într-un mormânt cenotaf atribuit culturii Jamnaja, datată în perioada timpurie a epocii bronzului (cca 3300-2600 a. Chr.).
Recipientul de configurație evident asimetrică, este modelat manual din pastă de lut de calitate, având suprafța netedă de culoare brună cu pete cenușii. Corpul vasului, este prevăzut cu o proeminență accentuată și un gât tronconic cu deschiderea mai largă spre gură. Vasul are o toartă și este ornamentat cu trei perechi de aplicații reliefate, amplasate simetric. Înățimea vasului este de 15,5 cm, diametrul gurii de 11,4 cm, diamentul corpului de 15 cm și diametrul bazei de 7,5 cm. Asemenea vase în literatura arheologică sunt cunoscute sub denumirea de vase „askos", termenul respectiv, fiind de proveniență din limba greacă veche, desemnând unul din recipientele primitive de epocă - burduful din piele de animal.
În timpurile preistorice, la unele popoare, burduful era transpus în ceramică, în aceste cazuri fiind păstate trăsăturile de bază ale vasului arhaic din piele, căpătând o formă bombată proeminentă cu toartă și fund plat. Din aspectul original al burdufului s-a păstrat gura asimetrică corespunzătoare gâtului animalului, și uneori trei sau patru piciorușe, corespunzătoare apendicelor pielii jupuite de pe picioarele animalului. Aceste vase au pierdut caracterul zoomorf original, înscriindu-se drept o formă nouă în inventarul ceramicii neo-eneolitice. Primele vase de acest tip sunt atestate în Grecia, în neoliticul timpuriu (cca 5000-4500 a. Chr.) având forma unor cupe sau căni. În culturile neo-eneolitice carpato-balcanice se întâlnește tipul de askos egeean de formă scundă sau înaltă, cu sau fără piciorușe și cu toartă. Mai rar, acestea sunt prevăzute cu două guri (una de umplere și alta de golire) sau sunt descentrate și prevăzute cu guri de formă ciudată. În spațiul dintre Carpați și Nipru se cunosc doar forme înalte de askos simplu, fără elemente zoomorfe. Vasele de tip askos sunt prezente în diverse culturi preistorice, cu precădere în Europa de Sud-Est și Anatolia.
Fiind descoperite de multe ori în asociere cu inventar de cult, vasele askos ar putea fi un indicator important al utilizării în practici ritualice religioase. Alături de cele zoomorfe, antropomorfe și vasele de tip rhyton (recipient aproximativ conic din care, în cadrul unor ceremonii erau băute sau se turnate fluide), askosurile au fost încadrate în categoria vaselor cu destinație de cult, fiind legate de libații (act ritual care consta în gustarea și apoi vărsarea unei cupe de vin, lapte etc. ca omagiu adus divinității).
Unele considerații privind factorii care au generat schimbări în mentalitatea boierimii din Basarabia sub regim de dominație țaristă (1812-1817)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
In the given article is called into question the notion of mentality and several factors that have led to changes in the mentality of the nobility of Bessarabia after the annexation of the province in 1812 to the Russian Empire are examined.
As with the annexation of territory between the Prut and Dniester to the Russian Empire, the mentality of the natives, especially the Moldavian boyars, held a series of changes. One of the basic factors that influenced the evolution Bessarabian landlord’s mentality in the 19th century is linked to the new system of domination established in the province. Conditions of dominance include, in turn, a complex of mini-factors:
• After the annexation of Bessarabia to the Russian Empire the territory is torn from a particular socio-economic and political system and forcibly engaged in another system – the Russian, painful process that occurred and was felt by all social categories – including the boyars;
• People suffered extraordinary large losses from Russo-Turkish wars of the 19th century, passing through the country, but also the permanent stationing of Russian occupation army, aristocratic elite was destroyed, assimilated or marginalized.
• Gradually changes occur into the property system. Moldavian boyars had to strait, to sell some properties, to diminish its rights, to lose the privileges of another time, to limit their tastes, to obey and to recognize the new regime of domination;
• The affirmation of local boyars in the frame of Russian nobility (dvoreanstvo) happened quite difficult. They had to confirm not only the nobility, relatives, Boyar titles, but the right to land property they owned up to annexation; To preserve their rights and privileges the boyars had to learn Russian, to relate with new-comers, to make studies in educational institutions of Russia, to accept positions in county and regional institutions and, thus, to participate in promoting national-colonial policy of the Empire in newly annexed territory, which in from mental-emotional point of view influenced negatively the national spirit.
• Boyars lost former times economic control in the region, because the Russian imperial administration used all the revenue for own service and needs.
All these factors have brought to that after 1812 the nobility of Bessarabia was divided into two camps: Russophile less numerous, but strong with support from the Russian government and the Moldovan national conservative who opposed: did not learn Russian and respected the customs and old laws of the country. Namely the latter were those who kept the torch alight among Moldovans discontent, because in their hearts the more difficult was the suppression, the more progenitor blood throbbed, making a wall of resistance against the regime of Tsarist rule.
Valentin Tomuleț
Instituirea administrației speciale a orașului Ismail și rolul ei în evoluția burgheziei comerciale (1830-1853)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Fiscalitatea mazililor și ruptașilor din Basarabia sub regim de dominație țaristă (1812- 1847)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Maria Danilov, Cenzura sinodală și cartea religioasă în Basarabia. 1812-1918 (între tradiție și politica țaristă), Biblioteca Tyragetia XIII. – Chișinău, 2007 (Tipogr. „Bons Offi ces”), 264 p.
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Mazili și ruptași (și alte categorii sociale) în statistica recensământului populației din 1817
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Colonii evreiești din Basarabia în secolul al XIX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Obiectul expus, un vas ceramic de tip „askos", provine din necropola tumulară de lângă satul Ciumai, raionul Taraclia. Vasul a fost descoperit în anul 2015 într-un mormânt cenotaf atribuit culturii Jamnaja, datată în perioada timpurie a epocii bronzului (cca 3300-2600 a. Chr.)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.