Paftalele constituie un element aproape nelipsit din costumația tradițională feminină în spațiul sud-est european, cu precădere în cel balcanic, fiind întâlnite în cursul unei lungi perioade de timp, între secolele XIV-XX. Cuvântul Pafta este de origine turcică - cu o posibilă intrare în această limbă pe filiera iraniană - având la bază cuvântul persan bafta „țesut", care a derivat în limba turcă cu sensul de „placă". În prezent se folosește în forme aproape identice în limbile română (pafta), bulgară (пафта), sârbă (пафте) și în unele dialecte aromâne (pafta), desemnând accesoriile vestimentare cu rol funcțional și ornamental care fixează sau prind cordonul, cingătoarea sau brâul, lucrate din diverse materiale și decorate în diferite tehnici.
Cele trei paftale decorate în tehnica emailului policrom, tezaurizate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, se înscriu în seria celor din aria sud-dunăreană, datate cu sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea.
Sunt compuse din două părţi identice, de formă trapezoidală, suprafaţa acestora fiind împărţită în trei registre aproximativ egale, decorate cu motive vegetale stilizate ce constituie o reţea metalică în care este turnat emailul. Cele două părţi componente se prelungesc în unghi ascuţit spre capete, formând cu latura ultimului registru decorativ un triunghi, ornamentat similar. Emailul folosit pentru a umple motivele florale este de culoare neagră, turcoaz, albă, portocalie, verde, galben, bordo. Întregul câmp decorativ este încadrat într-un chenar perlat.
Pe revers, ambele părţi componente ale paftalelor păstrează câte o bandă de aramă, prinsă cu nituri de margine, necesară pentru fixarea capetelor cordonului. Sistemul de prindere, realizat prin întrepătrunderea balamalelor celor două părţi componente şi închise cu ajutorul unui ac mobil, prins cu un lănţişor de o cheutoare fixată pe una dintre piesele paftalei, este mascat de o plăcuţă dreptunghiulară (fixată prin trei nituri de corpul piesei), cu marginile înguste terminate în unghi ascuţit, ornamentată în acelaşi stil şi cu aceeaşi tehnică, având în plus trei monturi circulare, cu marginile crestate, îndoite spre interior, pentru a fixa central pastă de sticlă de culoare roşie și verde. Aceste monturi sunt încadrate de un brâu crestat, radiant.
Simbolistica paletei de culori codifică semnificaţii şi simboluri, fiind folosite din considerentul că au puteri magice. Culoarea roşie a reprezentat dintotdeauna iubirea, afecţiunea şi în acelaşi timp protecţie faţă de blesteme şi deochi; albul reprezintă puritatea, curăţenia sufletească şi trupească; albastrul, în plan simbolic, este asociat cu infinitatea, cu dimineaţa, un început, o nouă stare; verdele este simbolul destinului, speranţei, bunăstării, echilibrului, renaşterii, fiind asociată cu natura care învie în fiecare primăvară, cu viaţa.
Instituirea administrației speciale a orașului Ismail și rolul ei în evoluția burgheziei comerciale (1830-1853)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
In the present article, based on unpublished archival documents and those published, it is shown that after the annexation of Bessarabia to Russia in order to confirm the strategic and commercial importance of the port Ismail in the Danube and Black Sea and employment of province through the Danube ports in European maritime trade, according to Senate decree of September 26th 1830, the Special Administration of city Ismail was established. It included the cities of Reni and Kiliya, localities Cugurlui, Sofian, Brosaca, Hadji-Kurdish, Hasan-Spaga, Câsla, Muravleovka, Cimașir, Vylkove. Commanders of Ismail and Kilya fortresses and the Danube fleet commander were subject to the head of the Special Administration, but border service and the quarantine remained in the responsibility of the military governor. In the district which was under his subordination, the head of the Special Administration of the city Ismail was administrating the police and quarantine service, based on those provisions and instructions issued to heads of special administration of Odessa, Taganrog and Feodosia cities, being directlysubordinate to the General Governor of Novorosia and Bessarabia. Customs Service in the Special Administration of the city Ismail remained under the control of imperial institutions.
Ismail county is changing its name to County Leova, to which were passed from the Bender Land, the Leova fair, 3 settlements of state and 28 landlord settlements. From Ismail to fair of Leova the County Court, Local Court, Treasury County, Prosecutor and Engineer Land were transferred and a city magistrate was established. For maintenance of Special Administration of the city Ismail and chancery annually were allocated 3100 silver roubles.
General S.A. Tucikov was named the Head of the Special Administration of the Ismail city by the Senate decision of 27 September 1830, confirmed by emperor on 27 December 1830. On January 13 1831 S.A. Tucikov informs I.M. Sorokunski, General Governor of Novorosia and Bessarabia on this imperial decision. On January 31 1831 Regional Administration of Bessarabia discusses the modalities of institution of the Special Administration of the Ismail city. On 13 May 1831 Regional Administration of Bessarabia transmits to the general S.A. Tucikov all the attributions referring to the Special Administrative Ismail city.
Analysis of unpublished archival sources and specialized publications allows us to ascertain that special administrations created favourable conditions for business activity of commercial bourgeoisie. At the same time the special administrations was an attempted to extend the autonomy of urban municipalities to regional and central bodies of power, without carrying out a reform in this respect. This allowed the abolition of function at any time to regain authority over municipal finances. In other words, the establishment of special government was a temporary way to facilitate the development of cities-ports on the Black Sea and Azov Sea, without touching the bankrupt system Russian city found itself in first half of 19th century.
In 1857, with the passage of territory in southern Bessarabia to the Principality of Moldova, Special Administrative Ismail city ceased to exist.
Валентин Томулец, Сергей Сычёв
Политические партии и деятели Бессарабского земства (1869-1917)
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Colonii evreiești din Basarabia în secolul al XIX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Protestele și revendicările populației din Basarabia în anii 1812-1828
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Evreii în structura etnică a burgheziei comerciale din Basarabia (anii 1812-1868)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2007
Valentin Tomuleț
Fiscalitatea mazililor și ruptașilor din Basarabia sub regim de dominație țaristă (1812- 1847)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Paftalele constituie un element aproape nelipsit din costumația tradițională feminină în spațiul sud-est european, cu precădere în cel balcanic, fiind întâlnite în cursul unei lungi perioade de timp, între secolele XIV-XX....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
