Cutia folosește un cilindru cu pini ca suport de înregistrare a muzicii. În interior, este împărțită în trei compartimente: primul conține manivela și mecanismul de acționare a cilindrului cu pini, al doilea - cilindrul cu pini și lamele vibrante, iar al treilea - două manete pentru pornirea și oprirea melodiei. Pe cilindru sunt înregistrate șapte melodii de W.A. Mozart, care sunt redate prin vibrarea dinților de oțel dispuși într-un pieptene, ale căror vârfuri sunt adiacente cilindrului. Capacul cutiei are pe partea exterioară marchetărie cu motive florale. Bunul cultural este clasat în categoria Tezaur.
Povestea cutiilor muzicale
Cutiile muzicale au apărut în Elveția la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În 1796, ceasornicarul Antoine Favre-Salomon a inventat un ceas de buzunar care avea un mecanism muzical încorporat, bazat pe principiul lamelor metalice acordate. Invenția s-a răspândit rapid și a declanșat, la scurt timp, crearea de cutii muzicale independente de ceasuri.
Inventate și construite inițial pentru distracțiile de salon ale lumii aristocrate, cutiile muzicale s-au perfecționat rapid, cucerind piața și interesul publicului pentru aceste mașinării destinate divertismentului. Industria cutiilor muzicale s-a concentrat, în mare parte, în Elveția. Geneva rămâne leagănul cutiei muzicale, chiar dacă arta manufacturierilor acestor minuni muzicale s-a extins și în alte regiuni ale Elveției, precum Jura, Auberson și Sainte Croix, și ulterior în alte țări, precum Franța, Germania și Cehoslovacia. Printre cele mai importante firme producătoare de cutii muzicale s-au evidențiat: Mermod Frères, Paillard, Reuge, Thorens, Cuendet, Junod, Nicole Frères, Ducommun-Girod, Brémond și L'Epee.
Cutia muzicală funcționa după un principiu relativ simplu: un cilindru cu pini (cuie cilindrice) acționa, prin răsucire, un „pieptene" metalic acordat pe anumite note muzicale, ambele fiind ascunse privirii într-un compartiment al cutiei. Prin învârtirea cilindrului - cu ajutorul unui mecanism cu arc (asemănător cu cel al ceasurilor) - pinii atingeau „dinții" din oțel ai pieptenului, care vibrau, redând astfel diferite note muzicale. O cutie muzicală putea avea „programate" pe cilindru un număr limitat de melodii - de la 4 până la 12.
De-a lungul timpului, cilindrii au fost înlocuiți cu discuri metalice interschimbabile. Pe acest principiu au apărut, în cafenelele și tavernele vremii, cutii muzicale de dimensiuni mari, care puteau fi activate prin introducerea unei fise, oferind utilizatorului posibilitatea de a alege discul preferat.
În afara mecanismului ingenios proiectat, cutiile muzicale se remarcă și prin arta cu care sunt decorate la exterior - folosind materiale precum lemn prețios, sidef, fildeș sau metal.
Declinul cutiilor muzicale a început odată cu inventarea fonografului (1877) și a gramofonului (1887). Producția lor a continuat pentru o perioadă, dar la începutul secolului al XX-lea, majoritatea firmelor consacrate au abandonat această afacere și au început să fabrice alte instrumente de muzică mecanică.
Direcții prioritare în politica comercial-vamală a țarismului în Basarabia în prima treime a sec. al XIX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
In this article, based on archival documents and the published, the changes that have occurred in Russian commercial legislation of Bessarabia after its annexation to the Russian Empire are analysed. These changes were conditioned by the following economic and political circumstances:
1. After the Congress of Vienna, Tsarism fearing of diplomatic isolation, tends to bind all the countries participating in the congress with such a system of treaties and agreements, which would be excluded infringement of equilibrium of forces in Europe. The seek of allies, wish to retain the rapport of forces established in Europe and its prestigious role, the fear to find itself in diplomatic isolation made Tsarism become adept of free trade policy. To achieve this goal, Tsarism is forced to move from prohibitive custom tariff of 1810 to the liberal tariffs of 1816 and 1819 which reflected the principle of free trade established at the Congress of Vienna. 2. The tendency to promote free trade policy was reflected directly and over Bessarabia. After adoption of the customs tariff of 31 March 1816, in Bessarabia are adopted new legislative acts, which were generalized in the Council of Ministers decision of 28 November 1816, the purpose of which was to reorient Bessarabian trade from traditional European markets to Russian internal market and to prepare the ground for the inclusion of Bessarabia in the economic and political system of Russian Empire.
3. But the decision to obey free trade policy taken at the Congress of Vienna by European countries wasn’t observed. Russia has proved to be the only country that acceded to the principle of free trade. From the adoption of liberal custom tariff in 1819 beneficiated Prussia, Austria and Poland. The new tariff has aroused a negative reaction from the Russian bourgeoisie, which was unable to face free competition from European goods and merchants. The price was an important test for the younger Russian industry, which despite all efforts could not reset, because trade policy did not meet the country’s interests. This was shown directly on development of external commerce, whose balance, for the first time during many years, becomes negative.
4. Finding itself in the situation when the Russian economy was no longer able to withstand the principles of free competition, tsarism was forced to switch custom policy from liberalism to protectionism. As a result, on February 27th 1822 a new customs tariff was adopted, this time prohibitive, which came into force on March 12th that year. The new rates would help stabilize the Russian economy.
5. With the adoption in 1822 of the prohibitive tariff the period of relative liberalism in tsarist trade policy ends. Government circles in St. Petersburg convinced that the Russian economy is not able to observe the principle of “free trade”, conducted partly in previous years. In its foreign custom and commercial policy tsarism is forced to return to the positions of protectionism, which would have to be maintained during the second quarter of the 19th century. The result of this policy is adoption of the “Regulation on trade with Bessarabia” on February 17th 1825.
Valentin Tomuleț
Maria Danilov, Cenzura sinodală și cartea religioasă în Basarabia. 1812-1918 (între tradiție și politica țaristă), Biblioteca Tyragetia XIII. – Chișinău, 2007 (Tipogr. „Bons Offi ces”), 264 p.
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Fiscalitatea mazililor și ruptașilor din Basarabia sub regim de dominație țaristă (1812- 1847)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Burghezia basarabeană în epoca modernă (clasificarea, caracteristica, evoluția)
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Protestele și revendicările populației din Basarabia în anii 1812-1828
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Reflecții istoriografice privind statutul ruptașilor din Basarabia sub dominație țaristă (anii 1812- 1847)
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Cutia folosește un cilindru cu pini ca suport de înregistrare a muzicii. În interior, este împărțită în trei compartimente: primul conține manivela și mecanismul de acționare a cilindrului cu pini, al doilea - cilindrul cu pini și lamele vibrante, iar al treilea - două manete pentru pornirea și oprirea melodiei...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.