Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic. La momentul de față mărgelele de chihlimbar se păstrează în Fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei, restul depozitului fiind în poseseia unui colecționar privat. Depozitul a fost descoperit întâmplător într-o groapă cu adâncimea de circa 50 cm. Obiectele din acest depozit sunt de origine occidentală, având analogii cunoscute în complexe arheologice similare de pe teritoriul Poloniei, Ungariei, Serbiei, Slovaciei și, într-o măsură mai redusă a României. Prezența acestui depozit de bronzuri pe teritoriul Republicii Moldova ilustrează dinamica culturală a regiunii în epoca Fierului timpuriu și schimbarea fundamentală a vectorului influențelor culturale, de la est către vest. Șiragul de mărgele din chihlimbar reprezintă 16 unități păstrate întregi și cinci fragmentare. Acestea au formă bitronică alungită și dimensiuni diferite. Sunt de culoare brun-roșcată, și au lungimea cuprinsă între 1,1 și 3,1 cm, lățimea între 0,6 și 1,4 cm, grosimea între 0,6 și 1,1 cm, iar diametrul perforației între 0,2 și 0,3 cm. Mărgele din chihlimbar sunt prezente în mai multe depozite de bronz datate în perioada târzie a epocii bronzului din jumătatea estică a Slovaciei și din Ungaria transdanubiană. Analogii sunt cunoscute și în peștera Cioclovina din România. Odată cu începutul epocii Fierului, piesele din chihlimbar dispar timp de aproximativ 300 de ani din Bazinul Carpatic, reapărând odată cu pătrunderea elementelor scitice. Depozitul de bronzuri descoperit la Nisporeni se datează în intervalul HaA2-HaB1-2 (1050/1000 - 800/750 a. Chr).
Direcții prioritare în politica comercial-vamală a țarismului în Basarabia în prima treime a sec. al XIX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
In this article, based on archival documents and the published, the changes that have occurred in Russian commercial legislation of Bessarabia after its annexation to the Russian Empire are analysed. These changes were conditioned by the following economic and political circumstances:
1. After the Congress of Vienna, Tsarism fearing of diplomatic isolation, tends to bind all the countries participating in the congress with such a system of treaties and agreements, which would be excluded infringement of equilibrium of forces in Europe. The seek of allies, wish to retain the rapport of forces established in Europe and its prestigious role, the fear to find itself in diplomatic isolation made Tsarism become adept of free trade policy. To achieve this goal, Tsarism is forced to move from prohibitive custom tariff of 1810 to the liberal tariffs of 1816 and 1819 which reflected the principle of free trade established at the Congress of Vienna. 2. The tendency to promote free trade policy was reflected directly and over Bessarabia. After adoption of the customs tariff of 31 March 1816, in Bessarabia are adopted new legislative acts, which were generalized in the Council of Ministers decision of 28 November 1816, the purpose of which was to reorient Bessarabian trade from traditional European markets to Russian internal market and to prepare the ground for the inclusion of Bessarabia in the economic and political system of Russian Empire.
3. But the decision to obey free trade policy taken at the Congress of Vienna by European countries wasn’t observed. Russia has proved to be the only country that acceded to the principle of free trade. From the adoption of liberal custom tariff in 1819 beneficiated Prussia, Austria and Poland. The new tariff has aroused a negative reaction from the Russian bourgeoisie, which was unable to face free competition from European goods and merchants. The price was an important test for the younger Russian industry, which despite all efforts could not reset, because trade policy did not meet the country’s interests. This was shown directly on development of external commerce, whose balance, for the first time during many years, becomes negative.
4. Finding itself in the situation when the Russian economy was no longer able to withstand the principles of free competition, tsarism was forced to switch custom policy from liberalism to protectionism. As a result, on February 27th 1822 a new customs tariff was adopted, this time prohibitive, which came into force on March 12th that year. The new rates would help stabilize the Russian economy.
5. With the adoption in 1822 of the prohibitive tariff the period of relative liberalism in tsarist trade policy ends. Government circles in St. Petersburg convinced that the Russian economy is not able to observe the principle of “free trade”, conducted partly in previous years. In its foreign custom and commercial policy tsarism is forced to return to the positions of protectionism, which would have to be maintained during the second quarter of the 19th century. The result of this policy is adoption of the “Regulation on trade with Bessarabia” on February 17th 1825.
Valentin Tomuleț
Burghezia basarabeană în epoca modernă (clasificarea, caracteristica, evoluția)
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Instituirea administrației speciale a orașului Ismail și rolul ei în evoluția burgheziei comerciale (1830-1853)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Valentin Tomuleț
Evreii în structura etnică a burgheziei comerciale din Basarabia (anii 1812-1868)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2007
Valentin Tomuleț
Mazili și ruptași știutori de carte din Basarabia în prima jumătate a secolului al XIX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Valentin Tomuleț
Protestele și revendicările populației din Basarabia în anii 1812-1828
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Cele 21 de mărgele fac parte dint-un depozit de bronzuri descoperit în anul 2019 pe teritoriul unei zone împădurite situată în apropierea orașului Nisporeni, r-ul Nisporeni. Pe lângă mărgele, depozitul conținea mai multe podoabe din bronz (2 fibule de tip Röschitz-Sanislău, 7 coliere, 12 inele, 22 tuburi, 23 brățări, aproximativ 80 de aplice), o mărgică din coral și un pandantiv realizat din dinte de animal sălbatic...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.