EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.

Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii.
Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia.
Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.

Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu.
La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. IV [XIX], nr. 2


Difuzarea presei imperiale în Basarabia și instituțiile de cenzură
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Difuzarea presei imperiale în Basarabia și instituțiile de cenzură

Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Looking at the local press until the end of the first half of the 19th century we attest the fact that the Russian imperial press was exclusively diffused in Bessarabia. The most spread newspapers were the tribunes – Санкт Петербургские Ведомости (Sankt Peterburgskije Vedomosti) and Московские Ведомости (Moskovskije Vedomosti). The tsarist clerks of all levels were reading Nicolae Greci’s pro-governmental paper – Северная Пчела (Severnaja Pčela). After 1830 the local archives have conserved sufficient evidences attesting the diffusion of special publications, with a mainly economical or informative character sponsored by authorities. Different departments and ministers were among the editors of these publications. The later were commissioned with the help of local administration to diffuse it in province. Many addresses and circulars registered in the Fond of Governor’s Office from Bessarabia stay as evidence to it. Also, Odessa’s periodical publications were largely spread in province starting with the third decade of the 19th century. The literary periodicals were especially popular, as for example Одесский Aльманах (Odesskij Al’manakh) whose pages contained information about Bessarabia.

The private press which never got the support of imperial authorities was also spread in the province. The information regarding its diffusion is attested by some private or governmental library catalogues only. Archival documents are concise and contradictory. The investigation of imperial press spread in province needs an approach from the perspective of a critical synthesis of data gathered from different sources and collections. The censorship and its impact on imperial press spread in Bessarabia can be traced especially by private editions. The main source of available data on the issue of imperial press diffused in province is the fond of military/civil Governor’s Office of Bessarabia. Or, such a documentation context is not favorable to our research and needs to be explained why.

• First, because it offers a unilateral perspective on the issue of diffusion of Russian press in province: a history from imperial standpoint, precisely from of the imperial clerk either from the capital Sankt-Petersburg or from Bessarabia.
• Second, local archives are not complete! Or, the issue of diffusion of imperial press in Bessarabia in the 19th century, using the archival resources can be traced only partially.

We will never get to know how the diffusion of the imperial press took place when it came to particular subscription; which were the preferences of the Bessarabian public with written press in the first half of the 19th century before the emergence of the official Bessarabian press (1854, July 17). Also, it is difficult to follow the activity of censorship institutions on imperial press from the first half of the 19th century. However, the arguments brought in discussion offer a unique opportunity to see “how was done” or, more exactly, “how was attempted to be done” the diffusion of official press in province; what was the mechanism of the imperial machinery in this direction? The article is an attempt to illustrate, based on documents, the investigated issue as objectively possible.

Maria Danilov
Biblioteca boierului Constantin Tufescu. Reconstituiri (prima jumătate a secolului al XIX-lea)
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Maria Danilov
Valoarea bibliofilă a unui manuscris din biblioteca lui Ștefan Ciobanu (Ф.Ф. Вигел, Замечания по нынешнее состояния Бессарабии, 1823)
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Maria Danilov
Kаталог архивного фонда Русского Свято-Пантелеимонова монастыря на Афоне», том седьмой, часть 4. Составитель Ермолай (Чежия), Святая Гора Афон/ Издаельство «Голос Пресс», Москва, 2015 г. 445 стр. ISBN 978-5-7117-0734-9
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Maria Danilov
Repere în istoriografia bibliotecii mănăstirii Noul Neamț. Probleme și interpretări
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Maria Danilov
Presa și cenzură în Basarabia la începutul secolului XX
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2025 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC