EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM). La momentul de față în expoziția arheologică a muzeului sunt expuse două cazane de bronz descoperite în anul 1988 lângă s. Nicolscoe, mun. Tiraspol. Alte două cazane aflate în colecțiile MNIM provin din tumulii de lângă Dubăsari și Răscăieții Noi.

Piesa prezentată în calitate de exponat al lunii reprezintă o descoperire mai puțin cunoscută, documentată în 1979 în tumulul nr. 1 din preajma satului Răscăieții Noi, raionul Ștefan-Vodă. Pe lângă dimensiunile sale remarcabile (aproximativ 10 m înălțime), această movilă funerară este cunoscută și prin descoperirea din anul 1953 a unei terminații din bronz executată în stilul animalier scitic. Ulterior, în contextul deteriorării acestei movile a fost găsit un cazan de bronz turnat atribuit culturii scitice. Cazanul a fost grav afectat mecanic, în urma căruia buza a fost deformată, iar pereții, împreună cu un mâner vertical păstrat, au fost îndoiți. S-au pierdut fragmente din partea superioară a corpului și un mâner. Înălțimea totală reconstituită a cazanului este de 24 cm (fără mânere), diametrul reconstituit al cazanului emisferic este de 30 cm, iar greutatea de 6,5 kg. În 2020, au fost obținute date privind compoziția chimică a aliajului cazanului de bronz, care au arătat că acesta a fost turnat dintr-un aliaj format din aproape 95 % cupru. Mormintele scitice cercetate în tumulul de la Răscăieții Noi au fost datate în secolul al IV-lea a. Chr. În același timp, cazanul cu mânere verticale de la Răscăieții Noi aparține unei perioade mai timpurii, acest fapt fiind demonstrat de terminația din bronz din prima jumătate a secolului al V-lea a. Chr. descoperită în anul 1953. În plus, în mormântul 7 din tumulul 2 de la Răscăieții Noi a fost găsită o placă reprezentând un prădător încolăcit (expusă în expoziția MNIM), datată la mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Astfel, cazanul din tumulul nr. 1 de la Răscăieții Noi, cel m ai probabil, aparține sfârșitului perioadei scitice medii, fiind datat la mijlocul, sau în al treilea sfert al secolului al V-lea î. Chr.

Cazanele de bronz scitice din nord-vestul Mării Negre sunt concentrate în trei regiuni principale: Bucovina-Podolia, Dunărea de Jos și Nistrul de Jos, unde a fost găsit și exemplarul din Răscăieții Noi. Unele cazane scitice au fost găsite în afara unui context arheologic, reprezentând descoperiri fortuite. Cu toate acestea, în asociere cu alte descoperiri „fortuite" (de ex. statui antropomorfe scitice), cazanele scitice marchează o prezență scitică, cel mai probabil, nu mai devreme de finalul secolului al VI-lea a. Chr. Cazanele pătrund în zona Bucovinei și Podoliei în perioada scitică timpurie și sunt cunoscute de la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr. Cazanele din bronz turnate împreună cu purtătorii acestora, pătrund în zona de stepă cu 150-200 de ani mai târziu, la fel ca și complexele funerare „militare", care apar în regiunile de stepă de vest, nu mai devreme de mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Marea majoritatea a complexelor funerare cu cazane se încadrează în a două jumătatea a sec. V a. Chr. La începutul secolului al IV-lea a. Chr. aceste cazane se întâlnesc mai rar, iar în al doilea sfert de secolului al IV a. Chr. au dispărut complet din practicile culturale ale populației din stepele nord-vest-pontice.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"   vol. IV [XIX], nr. 2


Difuzarea presei imperiale în Basarabia și instituțiile de cenzură
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Difuzarea presei imperiale în Basarabia și instituțiile de cenzură

Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie

Looking at the local press until the end of the first half of the 19th century we attest the fact that the Russian imperial press was exclusively diffused in Bessarabia. The most spread newspapers were the tribunes – Санкт Петербургские Ведомости (Sankt Peterburgskije Vedomosti) and Московские Ведомости (Moskovskije Vedomosti). The tsarist clerks of all levels were reading Nicolae Greci’s pro-governmental paper – Северная Пчела (Severnaja Pčela). After 1830 the local archives have conserved sufficient evidences attesting the diffusion of special publications, with a mainly economical or informative character sponsored by authorities. Different departments and ministers were among the editors of these publications. The later were commissioned with the help of local administration to diffuse it in province. Many addresses and circulars registered in the Fond of Governor’s Office from Bessarabia stay as evidence to it. Also, Odessa’s periodical publications were largely spread in province starting with the third decade of the 19th century. The literary periodicals were especially popular, as for example Одесский Aльманах (Odesskij Al’manakh) whose pages contained information about Bessarabia.

The private press which never got the support of imperial authorities was also spread in the province. The information regarding its diffusion is attested by some private or governmental library catalogues only. Archival documents are concise and contradictory. The investigation of imperial press spread in province needs an approach from the perspective of a critical synthesis of data gathered from different sources and collections. The censorship and its impact on imperial press spread in Bessarabia can be traced especially by private editions. The main source of available data on the issue of imperial press diffused in province is the fond of military/civil Governor’s Office of Bessarabia. Or, such a documentation context is not favorable to our research and needs to be explained why.

• First, because it offers a unilateral perspective on the issue of diffusion of Russian press in province: a history from imperial standpoint, precisely from of the imperial clerk either from the capital Sankt-Petersburg or from Bessarabia.
• Second, local archives are not complete! Or, the issue of diffusion of imperial press in Bessarabia in the 19th century, using the archival resources can be traced only partially.

We will never get to know how the diffusion of the imperial press took place when it came to particular subscription; which were the preferences of the Bessarabian public with written press in the first half of the 19th century before the emergence of the official Bessarabian press (1854, July 17). Also, it is difficult to follow the activity of censorship institutions on imperial press from the first half of the 19th century. However, the arguments brought in discussion offer a unique opportunity to see “how was done” or, more exactly, “how was attempted to be done” the diffusion of official press in province; what was the mechanism of the imperial machinery in this direction? The article is an attempt to illustrate, based on documents, the investigated issue as objectively possible.

Maria Danilov
Dinu Poștarencu, Destinul românilor basarabeni sub dominația țaristă, Chișinău: CEP USM, 2012, 546 p. ISBN 978-9975-71-322-1
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Maria Danilov
Kаталог архивного фонда Русского Свято-Пантелеимонова монастыря на Афоне», том седьмой, часть 4. Составитель Ермолай (Чежия), Святая Гора Афон/ Издаельство «Голос Пресс», Москва, 2015 г. 445 стр. ISBN 978-5-7117-0734-9
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Maria Danilov
Dumitru Th. Pârvu, Problema Basarabiei în lumina principiilor actelor juridice internaționale (Contribuții la cunoașterea raporturilor diplomatice româno-ruse). Studiu introductiv, note și indice de nume de Ion Constantin, București: Editura Bibliote
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Maria Danilov
Axentie Stadnițchi, Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, Chișinău, 2004, 224 p. (Sau cum nu trebuie editate cărțile noastre vechi...)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Maria Danilov
Un manuscris inedit din arhiva „Paul Gore" (1860)
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Cazanele turnate din bronz din perioada scitică (secolele V-III a. Chr.) reprezintă descoperiri relativ rare în zonele de stepă și silvostepă din nordul Mării Negre, în special la limitele sale de vest. În acest context, vasele de acest gen descoperite pe teritoriul Republicii Moldova ocupă un loc special în colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei (MNIM)...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC