Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani. Compoziția ovală și cromatica armonioasă subliniază personalitatea marcantă și carisma tânărului poet, surprinzând o expresie ce sugerează atât melancolie, cât și profunzime intelectuală. Alexandru Gușanov (1929-2005), pictor moldovean de origine ucraineană, s-a remarcat prin opera sa vastă, ce numără aproximativ 5.000 de lucrări - portrete, peisaje și naturi statice. Stabilit în Moldova din 1945, Gușanov a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin" din Chișinău în 1952. Lucrările sale au fost expuse în numeroase expoziții naționale și internaționale, fiind apreciate în țări precum Franța, Ungaria, Rusia și Iugoslavia. Artistul a dedicat o mare parte din cariera sa creării de portrete ale personalităților istorice și culturale, inclusiv Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu și Alexei Mateevici, care fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei. Subiectul portretului, Mihai Eminescu (1850-1889), este cel mai important poet al literaturii române, ale cărui opere reflectă profunzimea gândirii, sensibilitatea față de natură și identitatea națională. La vârsta de 19 ani, când a fost realizată fotografia ce a inspirat acest portret, Eminescu se afla în plin proces de formare intelectuală, pregătindu-se să devină vocea emblematică a culturii românești. Printre cele mai cunoscute creații ale sale se numără poemul Luceafărul, o capodoperă a literaturii universale.
Difuzarea presei imperiale în Basarabia și instituțiile de cenzură
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Looking at the local press until the end of the first half of the 19th century we attest the fact that the Russian imperial press was exclusively diffused in Bessarabia. The most spread newspapers were the tribunes – Санкт Петербургские Ведомости (Sankt Peterburgskije Vedomosti) and Московские Ведомости (Moskovskije Vedomosti). The tsarist clerks of all levels were reading Nicolae Greci’s pro-governmental paper – Северная Пчела (Severnaja Pčela). After 1830 the local archives have conserved sufficient evidences attesting the diffusion of special publications, with a mainly economical or informative character sponsored by authorities. Different departments and ministers were among the editors of these publications. The later were commissioned with the help of local administration to diffuse it in province. Many addresses and circulars registered in the Fond of Governor’s Office from Bessarabia stay as evidence to it. Also, Odessa’s periodical publications were largely spread in province starting with the third decade of the 19th century. The literary periodicals were especially popular, as for example Одесский Aльманах (Odesskij Al’manakh) whose pages contained information about Bessarabia.
The private press which never got the support of imperial authorities was also spread in the province. The information regarding its diffusion is attested by some private or governmental library catalogues only. Archival documents are concise and contradictory. The investigation of imperial press spread in province needs an approach from the perspective of a critical synthesis of data gathered from different sources and collections. The censorship and its impact on imperial press spread in Bessarabia can be traced especially by private editions. The main source of available data on the issue of imperial press diffused in province is the fond of military/civil Governor’s Office of Bessarabia. Or, such a documentation context is not favorable to our research and needs to be explained why.
• First, because it offers a unilateral perspective on the issue of diffusion of Russian press in province: a history from imperial standpoint, precisely from of the imperial clerk either from the capital Sankt-Petersburg or from Bessarabia. • Second, local archives are not complete! Or, the issue of diffusion of imperial press in Bessarabia in the 19th century, using the archival resources can be traced only partially.
We will never get to know how the diffusion of the imperial press took place when it came to particular subscription; which were the preferences of the Bessarabian public with written press in the first half of the 19th century before the emergence of the official Bessarabian press (1854, July 17). Also, it is difficult to follow the activity of censorship institutions on imperial press from the first half of the 19th century. However, the arguments brought in discussion offer a unique opportunity to see “how was done” or, more exactly, “how was attempted to be done” the diffusion of official press in province; what was the mechanism of the imperial machinery in this direction? The article is an attempt to illustrate, based on documents, the investigated issue as objectively possible.
Maria Danilov
Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru, Ioan Pelivan, părintele mișcării naționale din Basarabia, Editura: Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, 402 p. ISBN 978-606-8337-04-3
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Maria Danilov
Axentie Stadnițchi, Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, Chișinău, 2004, 224 p. (Sau cum nu trebuie editate cărțile noastre vechi...)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Maria Danilov
Dumitru Th. Pârvu, Problema Basarabiei în lumina principiilor actelor juridice internaționale (Contribuții la cunoașterea raporturilor diplomatice româno-ruse). Studiu introductiv, note și indice de nume de Ion Constantin, București: Editura Bibliote
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Maria Danilov
Ştefan Plugaru, Teodor Candu, Episcopia Hușilor și Basarabia (1598-1949). Editura PIM, Iași, 2009, 360 p.
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Maria Danilov
Florin Marinescu, Vlad Mischevca, Cărțile românești din biblioteca mănăstirii athonite Sfântul Pavel, Atena, 2010, 285 p., ISBN: 979-960-85542-3-8
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Acest portret impresionant al lui Mihai Eminescu, realizat de artistul Alexandru Gușanov, este inspirat din una dintre cele patru fotografii cunoscute ale poetului. Fotografia care a stat la baza acestui portret a fost realizată în anul 1869, în Piața Sf. Wenceslas din Praga, când Eminescu avea doar 19 ani...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.