Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Activitatea meșterilor-giuvaergii din Moldova în anii '70-'80 ai secolului XX (în baza Fabricii de bijuterii din Chișinău)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Dans cet article l’auteur parle sur les objets d’orfévrerie de Moldova du II-moitié du XX-ém siécle et présente les principales traites de l’orfévrerie nationale. L’accent principal est mis sur l’étude des années 1972-1991, plus particulièrement de l’activité de la Fabrique de Joaillierie (de Bijoux) de Chișinău. Les orfévres ont travaillés a la Fabrique de Joaillierie de Chișinău, que a été fondé en 1972. Les bijoux sont confectionnés par les spécialistes réputés comme V. Alexeiko, Iu. Pavlov, V. Vasilkov, V. Fomin etc., qui ont utilisés l’argent, l’or et les pierres précieux. Ils ont confectionné des différentes pendentifs et des colliers, des anneaux et des bracelets, des boucles d‘oreille et des broches. Vu l’importance des bijoux comme objet de l’art et comme patrimoine historique, cet article présente beaucoup d’informations sur les métaux utilissés dans l’industrie des bijoux, la technique et à la technologie, les spécialisations (l’orfévre, le bijoutier et la bijoutière, le joaillier).
Liste de l’illustrations: 1. Les bijoutiers de la Fabrique de Bijoux de Chișinău. 2. Le prémier Bureau d’évaluation de Chișinău avec son prémier directeur V. Sunțov. 3. Des boucles d‘oreilles, l’argent. 4. Pendentif, l’argent, le corindon bleu. 5. Des boucles d‘oreille, l’or, le corindon rouge. 6. Anneau, l’argent, le lapis-lazuli. 7. Pendentif, l’or, le crisopraz.
Liliana Condraticova
Prelucrarea artistică a metalului în spațiul pruto-nistrean. Tipologia articolelor în creația meșterilor autohtoni
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Liliana Condraticova
Orfevrăria ecleziastică din Basarabia (1812-1827)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Liliana Condraticova
Activitatea atelierului de confecționare a articolelor de bijuterii din Chișinău în anii 1966-1972
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Liliana Condraticova
Ion Xenofontov, Războiul din Afghanistan (1979-1989) în memoria participanților din Republica Moldova. Realitatea istorică și imaginarul social. Iași: Lumen, 2010, 544 p.
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Liliana Condraticova
Dosarele de arhivă - surse de studiere a orfevrăriei bisericești
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
