Obiectul expus, un vas ceramic de tip „askos", provine din necropola tumulară de lângă satul Ciumai, raionul Taraclia. Vasul a fost descoperit în anul 2015 într-un mormânt cenotaf atribuit culturii Jamnaja, datată în perioada timpurie a epocii bronzului (cca 3300-2600 a. Chr.).
Recipientul de configurație evident asimetrică, este modelat manual din pastă de lut de calitate, având suprafța netedă de culoare brună cu pete cenușii. Corpul vasului, este prevăzut cu o proeminență accentuată și un gât tronconic cu deschiderea mai largă spre gură. Vasul are o toartă și este ornamentat cu trei perechi de aplicații reliefate, amplasate simetric. Înățimea vasului este de 15,5 cm, diametrul gurii de 11,4 cm, diamentul corpului de 15 cm și diametrul bazei de 7,5 cm. Asemenea vase în literatura arheologică sunt cunoscute sub denumirea de vase „askos", termenul respectiv, fiind de proveniență din limba greacă veche, desemnând unul din recipientele primitive de epocă - burduful din piele de animal.
În timpurile preistorice, la unele popoare, burduful era transpus în ceramică, în aceste cazuri fiind păstate trăsăturile de bază ale vasului arhaic din piele, căpătând o formă bombată proeminentă cu toartă și fund plat. Din aspectul original al burdufului s-a păstrat gura asimetrică corespunzătoare gâtului animalului, și uneori trei sau patru piciorușe, corespunzătoare apendicelor pielii jupuite de pe picioarele animalului. Aceste vase au pierdut caracterul zoomorf original, înscriindu-se drept o formă nouă în inventarul ceramicii neo-eneolitice. Primele vase de acest tip sunt atestate în Grecia, în neoliticul timpuriu (cca 5000-4500 a. Chr.) având forma unor cupe sau căni. În culturile neo-eneolitice carpato-balcanice se întâlnește tipul de askos egeean de formă scundă sau înaltă, cu sau fără piciorușe și cu toartă. Mai rar, acestea sunt prevăzute cu două guri (una de umplere și alta de golire) sau sunt descentrate și prevăzute cu guri de formă ciudată. În spațiul dintre Carpați și Nipru se cunosc doar forme înalte de askos simplu, fără elemente zoomorfe. Vasele de tip askos sunt prezente în diverse culturi preistorice, cu precădere în Europa de Sud-Est și Anatolia.
Fiind descoperite de multe ori în asociere cu inventar de cult, vasele askos ar putea fi un indicator important al utilizării în practici ritualice religioase. Alături de cele zoomorfe, antropomorfe și vasele de tip rhyton (recipient aproximativ conic din care, în cadrul unor ceremonii erau băute sau se turnate fluide), askosurile au fost încadrate în categoria vaselor cu destinație de cult, fiind legate de libații (act ritual care consta în gustarea și apoi vărsarea unei cupe de vin, lapte etc. ca omagiu adus divinității).
Activitatea meșterilor-giuvaergii din Moldova în anii '70-'80 ai secolului XX (în baza Fabricii de bijuterii din Chișinău)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Dans cet article l’auteur parle sur les objets d’orfévrerie de Moldova du II-moitié du XX-ém siécle et présente les principales traites de l’orfévrerie nationale. L’accent principal est mis sur l’étude des années 1972-1991, plus particulièrement de l’activité de la Fabrique de Joaillierie (de Bijoux) de Chișinău. Les orfévres ont travaillés a la Fabrique de Joaillierie de Chișinău, que a été fondé en 1972. Les bijoux sont confectionnés par les spécialistes réputés comme V. Alexeiko, Iu. Pavlov, V. Vasilkov, V. Fomin etc., qui ont utilisés l’argent, l’or et les pierres précieux. Ils ont confectionné des différentes pendentifs et des colliers, des anneaux et des bracelets, des boucles d‘oreille et des broches. Vu l’importance des bijoux comme objet de l’art et comme patrimoine historique, cet article présente beaucoup d’informations sur les métaux utilissés dans l’industrie des bijoux, la technique et à la technologie, les spécialisations (l’orfévre, le bijoutier et la bijoutière, le joaillier).
Liste de l’illustrations: 1. Les bijoutiers de la Fabrique de Bijoux de Chișinău. 2. Le prémier Bureau d’évaluation de Chișinău avec son prémier directeur V. Sunțov. 3. Des boucles d‘oreilles, l’argent. 4. Pendentif, l’argent, le corindon bleu. 5. Des boucles d‘oreille, l’or, le corindon rouge. 6. Anneau, l’argent, le lapis-lazuli. 7. Pendentif, l’or, le crisopraz.
Liliana Condraticova
Activitatea atelierului de confecționare a articolelor de bijuterii din Chișinău în anii 1966-1972
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Liliana Condraticova
Ion Xenofontov, Războiul din Afghanistan (1979-1989) în memoria participanților din Republica Moldova. Realitatea istorică și imaginarul social. Iași: Lumen, 2010, 544 p.
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Liliana Condraticova
Prelucrarea artistică a metalului în spațiul pruto-nistrean. Tipologia articolelor în creația meșterilor autohtoni
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Liliana Condraticova
Orfevrăria ecleziastică din Basarabia (1812-1827)
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Лилиана Кондратикова
Locul și rolul femeii bijutier în contextul evoluției artei decorative a Moldovei (1960-1990)
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Obiectul expus, un vas ceramic de tip „askos", provine din necropola tumulară de lângă satul Ciumai, raionul Taraclia. Vasul a fost descoperit în anul 2015 într-un mormânt cenotaf atribuit culturii Jamnaja, datată în perioada timpurie a epocii bronzului (cca 3300-2600 a. Chr.)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.