Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare. Pe panoul frontal se află obiectivul anastigmat Agfa, montat într-un obturator de tip Compur, produs de F. Deckel din München. Dispune de un vizor pliabil tip „brilliant" pentru orientare portret și peisaj. Utilizează plăci fotografice din sticlă acoperite cu un strat de emulsie fotografică, montate în casete de lemn de nuc, cu dimensiunea cadrului de 9x12 cm. Modelul din lemn de nuc, considerat vârful de gamă „Agfa Isolar Luxus", a fost proiectat de fabrica A.H. Rietzschel din München, preluată de AGFA în 1925 și care a continuat producerea acestui tip de aparat sub numele propriu până la sfârșitul anilor `20 ai sec. XX. Piesa a fost restaurată de Mihail Culașco, Secția Restaurare MNIM. Scurt istoric al aparatului fotografic Istoria aparatului de fotografiat numără 200 de ani, timp în care acesta a evoluat, de la camera obscură până la dispozitivul digital de astăzi. Momentele importante de-a lungul parcursului istoric includ: prima fotografie permanentă realizată în 1826 de fizicianul francez Joseph Nicéphore Niépce, folosind o cutie de lemn și o placă acoperită cu bitum de Iudeea; inventarea primului procedeu fotografic - dagherotipia - în anul 1839 de către francezul Louis Daguerre, care a marcat nașterea oficială a fotografiei; inventarea calotipiei, procedeu de realizare a fotografiei bazat pe principiul negativ/pozitiv, de către fizicianul și chimistul britanic Fox Talbot; inventarea plăcilor de colodiu umede de către englezul Frederick Scott Archer și a plăcilor fotografice de sticlă uscate de către britanicii Richard Leach Maddox și John Huds Bennet; introducerea filmului fotografic flexibil montat pe role și lansarea primului aparat Kodak de către inventatorul american George Eastman; lansarea primului aparat care folosea film de 35 mm de către compania germană „Leica"; lansarea primului aparat fotografic instant „Polaroid", inventat de americanul Edwin Land. În cele din urmă, începând cu 1975, acest drum a condus la revoluția fotografiei digitale. Fiecare pas succesiv a făcut ca aparatele fotografice să devină mai mici și mai rapide, îmbunătățind semnificativ calitatea imaginii. Primul atelier fotografic a fost deschis la Chișinău în 1854 de către Eduard Glewski, iar înainte de Primul Război Mondial în Basarabia existau deja circa 100 de ateliere de fotografie. Colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei cuprinde peste 30 de aparate fotografice, realizate în Austria; Germania, Franța, URSS, Japonia și China, datate cu sf. sec. XIX-anii 2000, între care aparate cu burduf pliabil, camere de tip BOX (cutie), aparate reflex cu un singur obiectiv (SLR) și cu două obiective (TLR), aparate digitale (DSLR).
Atestări românești din Rusia de Nord-Vest în secolele XI-XVI (cercetări preliminare)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Analyzing a variety of documentary sources we attest an early propagation of Romanians within the territory of Novgorod principality starting with the 11th century until around 16th century. The existence of a big Romanian colony in the 16th century is indicative of a massive immigration from the earliest times. Their presence is illustrated by toponyms and hydronyms as well. The intense relations between the Romanians and the Russians in the less documented last period, is reflected by mixed Romanian-Russian terms, mixed names or other Romanian influences on the Russian language. This is a less researched topic in modern historiography.
The study has a significant scientific value for the history of Romanians which until the 16th century shows penury of documentary sources, especially referring to proper names, toponyms and hydronyms. The research is an addition to the history of medieval north-western Russia also.
Vlad D. Ghimpu
Care a fost structura reală a bisericii domnești Adormirea Maicii Domnului de la mănăstirea Căpriana?
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vlad D. Ghimpu
Biserica Sf. Gheorghe din Chișinău (1819)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2007
Vlad D. Ghimpu
Biserici paleocreștine din spațiul românesc în evul mediu timpuriu
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Vlad D. Ghimpu
Normă canonică şi orientarea practică a altarelor în bisericile paleocreştine. Lăcaşuri antice şi medievale timpurii din spaţiul românesc
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Vlad D. Ghimpu
Basarabi-Murfatlar şi Corbii de Piatră – unele contribuţii crimeene în bisericile româneşti din evul mediu timpuriu
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Părțile principale ale aparatului cuprind carcasa, burduful, obiectivul și sistemul de vizare. Carcasa este alcătuită din două cadre de lemn de nuc lăcuit, unite printr-un burduf pliabil din material textil negru, care permite extensia necesară pentru focalizare...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.