Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.
Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii. Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia. Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.
Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu. La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.
O farmacie din Chișinăul de odinioară (sf. sec. XIX - înc. sec. XX)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
The research and valorization of the collection of postcards from the heritage of the National Museum of Archaeology and History of Moldova suggests new themes and subjects from the history of 19th - beginning of 20th century Bessarabia. The investigations from archives and the press of the time, the blanched images, with documentary support, are becoming an informative source charged with authenticity.
As starting point of the article served a heritage postcard dated with the beginning of 20th century, „baptized” by postcards lovers „Pautânschi’s drugstore”. It is a white and black picture postcard, issued in Moscow at the renowned publishing house Şerer, Nabgolț & K, in circulation from 1912. It represents the image of a skittish building, placed on Armenească str. Corner with Alexandrovskaia (today bd. Ştefan cel Mare and și Sfânt corner with Armenească str., near the specialized store „Franzeluța”). It is a baroque building, built in 1894 which belonged to Maximilian Pautânschi, a prosperous businessman from Basarabia, based in Chișinău in 1851. The drugstore is rented starting with 1899 by Osip Babici at an annual price of 2500 rubles, and from 1917 Şimșon Kogan becomes the owner of the drugstore, one of the holder of a drugstore network from the region.
Maximilian Pautânschi’s entrepreneur activity in pharmaceutics had been continued by one of his sons, Mihail, well-known scientist of winery, who had owned a private drugstore (1907-1910) and the daughter Constanța-Regina, who in 1901, with the financial support of her father, acquires a drugstore on Haralampievsk street corner with Pavlovsk (today Alexandru cel Bun street corner Petru Rareș).
Ana Grițco
Edificiul Comunitatea Hârbovăț a surorilor de caritate din Chișinău (sf. sec. XIX - înc. sec. XX) - imagine și istorie
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ana Grițco
Opera de gândire științifică în Basarabia (1812-1918) prin prisma activității unor personalități locale. Din colecția Muzeului Național de Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. XVII [XXXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ana Grițco
Vizita regală la Chișinău (1920) - imagine și istorie
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ana Grițco
Marele război. Mărturii foto-documentare (Expoziție consacrată centenarului de la declanșarea Primului Război Mondial)
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Ana Grițco
O expoziție plină de lumini
Tyragetia, serie nouă, vol. XVII [XXXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.