Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex. Paharul este decorat cu trei rânduri de fațete hexagonale, încadrate de linii adâncite, și un șir de ove alungite sub margine, caracteristici care îl încadrează în seria VII a conform clasificării lui E. Straume. Aceste trăsături ornamentale sugerează influențe artistice din diferite regiuni și denotă circulația tehnologiilor și a ideilor în cadrul culturii Sântana de Mureș-Cerneahov.
Contextul arheologic al descoperirii
Necropola Sântana de Mureș-Cerneahov de la Tigheci se află într-o zonă cu o istorie complexă a locuirii, situată pe versantul de nord-vest al râului Tigheci, în punctul „La Lutărie". Identificată în anii '80 ai secolului XX în urma exploatărilor ilegale de lut, necropola a suferit numeroase deteriorări, care au condus la pierderea unor artefacte valoroase și la distrugerea unor morminte. Printre obiectele salvate de dl. Ion Pușcașu, fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Tigheci, se numără piese ceramice lucrate la roată, care reflectă tradițiile și tehnicile comunităților din perioada migrațiilor. O primă investigație arheologică a sitului a avut loc în 1990, când s-a descoperit un mormânt de înhumație fără inventar, dar complet. În urma unor prospecțiuni din 2013 și 2015 realizate de Agenția Națională Arheologică, a fost observată distrugerea continuă a necropolei prin eroziune. Situația a impus săpături de salvare în 2017, când au fost documentate și cercetate cinci morminte din cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Această campanie arheologică a permis, printre altele, recuperarea oaselor unui schelet de bărbat cu vârsta la deces estimată între 40 și 45 de ani, aspect ce aduce informații suplimentare privind structura demografică a comunității respective.
Importanța și analogii culturale
Paharul din sticlă decorat cu fațete hexagonale se numără printre cele mai prețioase artefacte din necropola de la Tigheci. Astfel de pahare sunt caracteristice pentru cultura Sântana de Mureș-Cerneahov și au fost găsite în câteva situri importante, precum Târgșor și Bârlad-Valea Seacă (România) și Gavrilovka, Ranjevoe (Ucraina), indicând conexiunile culturale și comerciale ale comunității cu alte centre de influență din perioada târzie a antichității. Textele antice și analogiile culturale sugerează o arie de interacțiune complexă, cu influențe elenistice și romane, care s-a reflectat și în producția de obiecte de lux, precum acest pahar de sticlă.
Preocupările Zemstvei din Basarabia privind navigația comercială pe fluviul Nistru (1868-1914)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Issues regarding the activity Bessarabia’s Zemstva, although being an important facet of the history of the land between Prut and Dniester, are poorly reflected in the literature. Only some aspects, such as the status of Zemstva, its spheres of competence, budget and social composition are reflected somewhat larger. In the shadow of past remain several problems, which require a broader approach. One of these problems is the commercial navigation on the river Dniester in preoccupations of Bessarabia’s Zemstva.
The analysis of published documents let us ascertain that Bessarabia’s Zemstva succeeded in drawing attention to the Russian imperial authorities on the issue of commercial navigation on the Dniester River. However, it is clear that in practical plan things didn’t stay so well as in the plan of intent. Obviously, on the other hand, that decentralization of power led only to a bureaucratization of the administrative machinery. From this point of view, the problems of commercial navigation on the river Dniester were discussed and researched but not solved.
Andrei Emilciuc
Rolul transportului terestru în comerțul Basarabiei (1812-1853)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2007
Andrei Emilciuc
Reprezentanţi ai Basarabiei la expoziţiile de mărfuri din Imperiul Rus şi Europa Occidentală (1829-1869)
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Andrei Emilciuc
Statutul negustorilor fără reședință în orașele Basarabiei și în Odesa (1812-1861)
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Andrei Emilciuc
Agenţii negustorilor de ghildă în Basarabia: cadrul legal şi sfera de activitate comercială (1812-1853)
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Andrei Emilciuc
Comerțul cu sare în Basarabia în contextul includerii provinciei în sistemul economic al Imperiului Rus (1812-1850)
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Exponatul lunii noiembrie prezintă un exemplar rar de pahar de sticlă din necropola Sântana de Mureș-Cerneahov, descoperit în localitatea Tigheci. Acest pahar, datat în a doua jumătate a secolului IV d.Hr., evidențiază măiestria artizanală a vremii, fiind confecționat din sticlă verzuie translucidă, de formă tronconică, cu decor geometric complex....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.