Obiectul expus, un vas ceramic de tip „askos", provine din necropola tumulară de lângă satul Ciumai, raionul Taraclia. Vasul a fost descoperit în anul 2015 într-un mormânt cenotaf atribuit culturii Jamnaja, datată în perioada timpurie a epocii bronzului (cca 3300-2600 a. Chr.).
Recipientul de configurație evident asimetrică, este modelat manual din pastă de lut de calitate, având suprafța netedă de culoare brună cu pete cenușii. Corpul vasului, este prevăzut cu o proeminență accentuată și un gât tronconic cu deschiderea mai largă spre gură. Vasul are o toartă și este ornamentat cu trei perechi de aplicații reliefate, amplasate simetric. Înățimea vasului este de 15,5 cm, diametrul gurii de 11,4 cm, diamentul corpului de 15 cm și diametrul bazei de 7,5 cm. Asemenea vase în literatura arheologică sunt cunoscute sub denumirea de vase „askos", termenul respectiv, fiind de proveniență din limba greacă veche, desemnând unul din recipientele primitive de epocă - burduful din piele de animal.
În timpurile preistorice, la unele popoare, burduful era transpus în ceramică, în aceste cazuri fiind păstate trăsăturile de bază ale vasului arhaic din piele, căpătând o formă bombată proeminentă cu toartă și fund plat. Din aspectul original al burdufului s-a păstrat gura asimetrică corespunzătoare gâtului animalului, și uneori trei sau patru piciorușe, corespunzătoare apendicelor pielii jupuite de pe picioarele animalului. Aceste vase au pierdut caracterul zoomorf original, înscriindu-se drept o formă nouă în inventarul ceramicii neo-eneolitice. Primele vase de acest tip sunt atestate în Grecia, în neoliticul timpuriu (cca 5000-4500 a. Chr.) având forma unor cupe sau căni. În culturile neo-eneolitice carpato-balcanice se întâlnește tipul de askos egeean de formă scundă sau înaltă, cu sau fără piciorușe și cu toartă. Mai rar, acestea sunt prevăzute cu două guri (una de umplere și alta de golire) sau sunt descentrate și prevăzute cu guri de formă ciudată. În spațiul dintre Carpați și Nipru se cunosc doar forme înalte de askos simplu, fără elemente zoomorfe. Vasele de tip askos sunt prezente în diverse culturi preistorice, cu precădere în Europa de Sud-Est și Anatolia.
Fiind descoperite de multe ori în asociere cu inventar de cult, vasele askos ar putea fi un indicator important al utilizării în practici ritualice religioase. Alături de cele zoomorfe, antropomorfe și vasele de tip rhyton (recipient aproximativ conic din care, în cadrul unor ceremonii erau băute sau se turnate fluide), askosurile au fost încadrate în categoria vaselor cu destinație de cult, fiind legate de libații (act ritual care consta în gustarea și apoi vărsarea unei cupe de vin, lapte etc. ca omagiu adus divinității).
Activitatea lui Constantin F. Cazimir în Zemstva basarabeană
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
The article comes to fill in a page from the life and activity of C.F. Cazimir (1860-1910) – remarkable personality from the history of Bessarabia from the end of 19th century-beginning of 20th century, important patron of culture, man of bright intelligence, landowner and good householder. We attempt at elucidating, based on historical documents (the meetings of the zemstva’s Assembly) stored in the heritage of the National Museum of Archaeology and History of Moldova, his activity within the zemstva – a body of local administration, introduced in Bessarabia in 1869.
C.F. Cazimir worked for more than two decades in the provincial and county zemstva (Hotin and Bălți), where he affirmed himself as a great promoter of education, medicine and agriculture. The catastrophic situation from Bessarabia (more than 50% from the number of boys and over 80% of girls were illiterate) could not be tolerated any more, the indifference of the clerks was overwhelming, made of this subject a constant in zemstva’s working agenda. At the meeting of Zemstva’s assembly, C. F. Cazimir had brought strong critics to its incapacity of solving the problem, especially, the decision to “bandy” the primary education to the county zemstva. He pleaded for well trained teachers and equipped schools where would study as many as possible children. He supported the idea of school libraries with a collection of books “to the benefit of pupils and teachers”, himself being the founder of the library from village Văscăuți.
Being a good specialist, C.F. Cazimir manifested a special interest for the agrarian schools where, along his personal investigations in the field, he had raisin this problem at the public institutions as well. He was the tutor of the agrarian school from Grinăuți who became a forgery of personnel for agriculture. He had proven his civic attitude in medicine also. Besides the hundreds of scholarships granted, as adviser, to the future medical specialists, he was an adept of an active policy of combating epidemics. He had criticized the hygienic conditions from the psychiatric hospital from Costujeni, institution which enjoyed the most consistent subsidy from the provincial administration.
He was elected in 1901 a member of the commission for the construction of the driveway Chișinău-Criuleni, along with the mayor of Chișinău, K. Schmidt, advisers I. Sârbu, V. Varzari and engineer M. Şostovski.
Ana Grițco
Marele război. Mărturii foto-documentare (Expoziție consacrată centenarului de la declanșarea Primului Război Mondial)
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Ana Grițco
Cartea poștală cu suport publicitar din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei (sf. sec. XIX - prima jum. a sec. XX)
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ana Grițco
Rechizițiile - o formă de „sovietizare"a țăranului basarabean
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2007
Ana Grițco
Vizita regală la Chișinău (1920) - imagine și istorie
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Ana Grițco
Primul Război Mondial (1914-1918). Contribuții cartofilice
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Obiectul expus, un vas ceramic de tip „askos", provine din necropola tumulară de lângă satul Ciumai, raionul Taraclia. Vasul a fost descoperit în anul 2015 într-un mormânt cenotaf atribuit culturii Jamnaja, datată în perioada timpurie a epocii bronzului (cca 3300-2600 a. Chr.)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.