Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Rolul Zemstvei basarabene în deschiderea Şcolii de viticultură și vinificație din Saharna
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
The activity of the Bessarabian Zemstva included a wide range of issues and tasks. An important place among them was hold by issues regarding education. The subject of this article focuses on education as well. It reflects zemstva’s contribution to the development of agrarian education in Bessarabia at the beginning of the 20th century. The article’s purpose is to illustrate the role of provincial Zemstva in opening the school of viticulture and winemaking at the estate from Saharna which was donated to the Zemstva by engineer N. C. Apostolopulo.
The proposal to open a school of viticulture and winemaking in Saharna was for the first time put forward for examination at the 35th session of the Assembly of the provincial Zemstva (1903). This issue was also on the agenda at the meetings from 11th May and 18th December 1904. Yet, the Zemstva did not rush in opening the school, as it was opened only on 18th may 1905.
Although the Zemstva delayed the inauguration of the school, the role of the provincial Council was significant. The council succeeded in obtaining the approval of the so-called establishment „principles” of the school, although they did not correspond to regulation from 26th may 1904. However, Eugenia Apostolopulo, the tutor of the school, played the most important role in this process.
Vera Serjant
Mărturii despre familiile de nobili de elită din Basarabia: Cantacuzin și Krupenski în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vera Serjant
Reclama caselor de comerț și a magazinelor în presa basarabeană (sf. sec. XIX - înc. sec. XX)
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vera Serjant
Expoziția „Anunțul publicitar în Basarabia"
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vera Serjant
Ziarul cotidian din Basarabia, ca mijloc de publicitate, în colecția de presă a MNIM (sf. sec. XIX - înc. sec. XX)
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Vera Serjant
Revista Kișinevskie Eparhial′nye Vedomosti - mediu purtător de reclamă (1867-1917)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.