Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.
Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii. Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia. Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.
Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu. La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.
Rolul Zemstvei basarabene în deschiderea Şcolii de viticultură și vinificație din Saharna
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
The activity of the Bessarabian Zemstva included a wide range of issues and tasks. An important place among them was hold by issues regarding education. The subject of this article focuses on education as well. It reflects zemstva’s contribution to the development of agrarian education in Bessarabia at the beginning of the 20th century. The article’s purpose is to illustrate the role of provincial Zemstva in opening the school of viticulture and winemaking at the estate from Saharna which was donated to the Zemstva by engineer N. C. Apostolopulo.
The proposal to open a school of viticulture and winemaking in Saharna was for the first time put forward for examination at the 35th session of the Assembly of the provincial Zemstva (1903). This issue was also on the agenda at the meetings from 11th May and 18th December 1904. Yet, the Zemstva did not rush in opening the school, as it was opened only on 18th may 1905.
Although the Zemstva delayed the inauguration of the school, the role of the provincial Council was significant. The council succeeded in obtaining the approval of the so-called establishment „principles” of the school, although they did not correspond to regulation from 26th may 1904. However, Eugenia Apostolopulo, the tutor of the school, played the most important role in this process.
Vera Serjant
Mărturii despre familia de nobili Leviţki (Lewicki) în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vera Serjant
Ziarul cotidian din Basarabia, ca mijloc de publicitate, în colecția de presă a MNIM (sf. sec. XIX - înc. sec. XX)
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Vera Serjant
Mărturii despre familiile de nobili de elită din Basarabia: Cantacuzin și Krupenski în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vera Serjant
Colecția profesorului Gheorghe Rașcu din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei – sursă importantă în cercetarea istoriei învățământului din Basarabia interbelică
Tyragetia, serie nouă, vol. XVII [XXXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vera Serjant
Expoziția „Anunțul publicitar în Basarabia"
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.