Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut.
Situla (în limba latină situla) reprezintă un vas de metal, de regulă din bronz, de forma unei găleți, prevăzut cu două toarte mobile deasupra și utilizat la amestecarea vinului cu apă. Toartele sunt atașate pe corpul situlei cu două urechiușe decorate, care sunt sudate pe buza vasului. Corpul situlei are formă tronconică, fiind decorat cu două brâie executate prin batere în formă de cerculețe sub buza vasului.
Fundul situlei este dublu, cel din interior fiind semisferic confecționat prin batere, iar cel din exterior, produs la strung este plat. Fundul exterior este sudat de fundul interior servind drept bază-picior al situlei.
Vasul este confecționat prin metoda turnării, baterii și prelucrării parțiale la strung. Dimensiunile vasului: înălțimea maximă - 31,7 cm, diametrul maxim - 22,8 cm, diametrul fundului - 13,5 cm.
Situlele de acest tip au apărut în Imperiul Roman, răspândindu-se ulterior la diverse popoare antice, inclusiv, din zona nord-vest pontică.
Câteva date despre urmașii lui Manuc Bei (sec. XIX - înc. sec. XX)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Manuc Bey, dragoman of the Porte, State Counselor of the Russian Empire was a well known person in the end of XVIII - early nineteenth century. About his business and political activities have been written monographs, studies and articles. The research time in the archival materials and published works, present several pieces of the lives of children, his grandchildren and great-grandchildren.
In 1822 October 31 the Civil Court of Basarabia was received the application of curates Manuc Bey property, state councilor Neboda and clucerul Burda to file the deceased ately. They presented the Manuc Bey’s testament drawn up in 1815 July 19 in Kronstadt, personally sign by the test. Testament was written in Armenian language, with translation into Russian, being certified by Gregory, Archbishop of the Armenians in Basarabia. This lately caused several years of dispute among heirs. At the same time, is an important source for the study of mentality and every- day life of the age, and pedigree of Manuc Bey study.
Manuc Bey was born in 1769 in Rusciuc in Mardiros Mirzoian and Mamilei’s family, the daughter of Hamum Oglu. First Manuc Bey in 1786 married the daughter of a wealthy Armenian, Avetz in Rusciuc. The second time he married in 1794 with Mariam (in the acts also called Hanuma), daughter of Haji Harutiun. From this marriage were born six children: two boys and four girls. From wills and other archival documents and studies, we identified their names: Murad (Murat in documents, Ivan, Ioan) and Feriat (Grigori in documents, Feriad), Mariam (Maria in documents), Pemba (Kaniane, Keiani, Gaiane, Gayrana in documents), Gadara (in documents Gadir, Gatere, Ecaterina), and Tebera (Gebera in documents).
Manuc Bey followers married with offspring from families known not only in the Russian Empire, but in Europe. The activity of some of them was mentioned at the state level.
List of illustrations: Photo 1. Grand Dragoman Manuc Bey. Photo 2. Armenian Church, burial place of Manuc Bey and his daughters. Photo 3. Tombstone’s Manuc Bey. Photo 4. Tombstone of Mary, the daughter’s Manuc Bey. Photo 5. Tombstone of Pemba (Gaiane), daughter’s Manuc Bey. Photo 6. Murat’s Palace at Hâncești (1927; 2010). Photo 7. “Hunter Palace”, built by Architects Bernardazzi.
List of annex: 1. The testament of Manuc Bey.
Alina Felea
Populația târgului Soroca (sec. XVI - înc. sec. XIX)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2007
Alina Felea
Testamentele Cantemireștilor. Studiu de caz (sec. al XVIII-lea - înc. sec. al XIX-lea)
Tyragetia, serie nouă, vol. V [XX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Alina Felea
Din istoria familiei în spațiul românesc: beția și relațiile familiale în Ţara Moldovei în sec. XVIII și Basarabia în primele decenii ale sec. al XIX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Alina Felea
Domnul între ideal și real. Reprezentările cronicarilor despre domnii Ţării Moldovei (mijlocul sec. XVII - mijlocul sec. XVIII)
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Alina Felea
Considerații asupra divorțului în Basarabia în prima jumătate a sec. al XIX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Situla romană din bronz provine din colecția de obiecte arheologice confiscate la vamă și transmisă în fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei în anul 2009. Locul descoperirii nu este cunoscut....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.