Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania.
Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Mașina cuprinde carul normal, instalat pe rulmenți cu bile și role, și claviatura standard, pe care sunt montate 42 de clape cu două seturi complete de alfabet latin și chirilic, semne de punctuație, cifre și simboluri matematice, capabile să tasteze 126 de caractere. Sub carcasa din metal se află barele de scriere, dispuse în evantai, ce conțin caracterele în relief și rolele cu bandă tușată. Prin apăsarea clapelor se acționează barele de scriere, care lovesc banda tușată și imprimă caracterele pe hârtia încordată în sulul mașinii. Are părțile laterale frumos decorate cu elemente rafinate turnate din fontă, stil Art Nouveau, care reprezintă denumirea mărcii - „Ideal". Modelul Polyglott, dotat cu claviatură bilingvă brevetată în Marea Britanie de către Max Klaczko din Riga-Letonia, a fost produs între anii 1902 și 1913, reprezentând prima mașină care scria în două limbi. Mașina „Ideal Polyglott" a fost vândută activ în Imperiul Rus și foarte populară în Polonia, Bulgaria și Serbia. Mașina de scris - un dispozitiv mecanic folosit pentru imprimarea textelor direct pe hârtie - se numără printre cele mai importante invenții ale lumii moderne, deoarece a revoluționarizat procesul de comunicare. De la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului al XXI-lea a devenit un instrument indispensabil, folosit pe scară largă de către scriitori, în birouri și pentru corespondența de afaceri, în case private. Momentul de vârf al mașinii de scris a fost în anii '50 ai sec. XX, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unități. În noiembrie 2012, fabrica „Brother" din Marea Britanie a produs ceea ce a pretins a fi ultima mașină de scris, aceasta fiind donată Muzeului Științelor din Londra.
Apariția calculatorului și a programelor de procesare text, inventarea imprimantei și scăderea prețurilor la toate acestea, au dus la dispariția mașinii de scris de pe piața largă. Aceasta a devenit exponat de muzeu. La 23 iunie se marchează Ziua mașinii de scris, ziua în care inventatorul și jurnalistul american Christopher Latham Sholes a patentat mașina sa de scris. Astfel, este celebrat dispozitivul simplu, care este deja istorie, și minunatele realizări literare pe care le-a dat lumii începând din 1868.
Câteva date despre urmașii lui Manuc Bei (sec. XIX - înc. sec. XX)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Manuc Bey, dragoman of the Porte, State Counselor of the Russian Empire was a well known person in the end of XVIII - early nineteenth century. About his business and political activities have been written monographs, studies and articles. The research time in the archival materials and published works, present several pieces of the lives of children, his grandchildren and great-grandchildren.
In 1822 October 31 the Civil Court of Basarabia was received the application of curates Manuc Bey property, state councilor Neboda and clucerul Burda to file the deceased ately. They presented the Manuc Bey’s testament drawn up in 1815 July 19 in Kronstadt, personally sign by the test. Testament was written in Armenian language, with translation into Russian, being certified by Gregory, Archbishop of the Armenians in Basarabia. This lately caused several years of dispute among heirs. At the same time, is an important source for the study of mentality and every- day life of the age, and pedigree of Manuc Bey study.
Manuc Bey was born in 1769 in Rusciuc in Mardiros Mirzoian and Mamilei’s family, the daughter of Hamum Oglu. First Manuc Bey in 1786 married the daughter of a wealthy Armenian, Avetz in Rusciuc. The second time he married in 1794 with Mariam (in the acts also called Hanuma), daughter of Haji Harutiun. From this marriage were born six children: two boys and four girls. From wills and other archival documents and studies, we identified their names: Murad (Murat in documents, Ivan, Ioan) and Feriat (Grigori in documents, Feriad), Mariam (Maria in documents), Pemba (Kaniane, Keiani, Gaiane, Gayrana in documents), Gadara (in documents Gadir, Gatere, Ecaterina), and Tebera (Gebera in documents).
Manuc Bey followers married with offspring from families known not only in the Russian Empire, but in Europe. The activity of some of them was mentioned at the state level.
List of illustrations: Photo 1. Grand Dragoman Manuc Bey. Photo 2. Armenian Church, burial place of Manuc Bey and his daughters. Photo 3. Tombstone’s Manuc Bey. Photo 4. Tombstone of Mary, the daughter’s Manuc Bey. Photo 5. Tombstone of Pemba (Gaiane), daughter’s Manuc Bey. Photo 6. Murat’s Palace at Hâncești (1927; 2010). Photo 7. “Hunter Palace”, built by Architects Bernardazzi.
List of annex: 1. The testament of Manuc Bey.
Alina Felea
Populația târgului Soroca (sec. XVI - înc. sec. XIX)
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2007
Alina Felea
Din istoria familiei în Basarabia la începutul sec. al XIX-lea: incapacitatea soțului la viață conjugală
Tyragetia, serie nouă, vol. X [XXV], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Alina Felea
Unele categorii de epitafuri din Ţara Moldovei și țările vecine în sec. XVII - începutul sec. al XIX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Alina Felea
Domnul între ideal și real. Reprezentările cronicarilor despre domnii Ţării Moldovei (mijlocul sec. XVII - mijlocul sec. XVIII)
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Alina Felea
Din istoria familiei în spațiul românesc: beția și relațiile familiale în Ţara Moldovei în sec. XVIII și Basarabia în primele decenii ale sec. al XIX-lea
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Realizată în 1902 de compania „AG vorm Siedel & Nauman" din Dresden, Germania. Dimensiuni: lungime-38 cm, lățime-35 cm, înălțime-20 cm. Greutate-16 kg. A intrat în colecția muzeală în 1984, prin transfer de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.