Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Reclama fabricilor, uzinelor și depozitelor în presa basarabeană (sfârșitul secolului XIX - începutul secolului XX)
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Printed press was and will remain one of the most important means of advertising. The number of periodical publications in Bessarabia increases considerably at the end of 19th-beginning of 20th century. Along with the growing number of periodical publications, increases also the number of advertising ads. Their messages were diverse and included all life aspects.
The thematic of this article is focused on certain economical aspects of publicity from the Bessarabian press. It reveals the issue of advertising factories, plants, warehouses in the public and private publications. A big number of ads about factories, plants and warehouses are contained in calendars–addresses, yearly public publications, issues of Бессарабские губернские ведомости newspaper, of Бессарабское сельское хозяйство journal and of the Statistical Committee. The newspapers offer more than half of their space for advertising. These publications serve as documentary resources for elucidating various aspects of the Bessarabian advertising.
The ads from different publications serve as a base for a classification of offer from various Bessarabian producers to local consumers. The offer is very diverse: from candies, alcohol, wine, mineral water and lemonades, sugar, fish, tobacco to furniture, tiles and bricks, cars and farming tools etc.
The publicity ads from the printed press can offer precious information about Bessarabian history, at the chapter social-economical development.
Vera Serjant
Moştenirea lui Vasile Stroescu
Tyragetia, serie nouă, vol. XIV [XXIX], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vera Serjant
Medalii din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei dedicate evenimentului Marii Uniri
Tyragetia, serie nouă, vol. XII [XXVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vera Serjant
Ziarul „Новая газета" și rolul lui în dezvoltarea publicității în Basarabia țaristă
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vera Serjant
Revista Kișinevskie Eparhial′nye Vedomosti - mediu purtător de reclamă (1867-1917)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Vera Serjant
Primele anunțuri „publicitare” în presa basarabeană (1854-1899)
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.