EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Produsele ceramice, în special vasele din lut ars, sunt cele mai frecvente materiale arheologice, descoperite în siturile aparținând civilizației traco-geto-dacice.
Specific pentru ceramica getică este modelarea vaselor cu mâna (fără a folosi roata olarului), necunoscută, de altfel, - pentru cei mai îndepărtați strămoși ai noștri - în perioada secolelor VI-III a. Chr.

Olarii geți foloseau pentru confecționarea veselei lor o pastă poroasă, compusă din lut în amestec cu diverse ingrediente, cum ar fi: cioburi și scoici pisate, calcar mărunțit, nisip mășcat etc. Vasele, fiind arse în cuptoare speciale, obțineau diverse culori și nuanțe - de la negrie la gri sau gălbuie - cărămizie. Cea mai bogată colecție de vase getice pe teritoriul RM provine din cetatea getică de la Butuceni, unde, pentru prima oară, în anul 1946, arheologul rus Gh. Smirnov a descoperit rămășițele unei cetăți cu resturi de ziduri de piatră și valuri de apărare din pământ, pe care a etichetat-o ca cetate scitică (sic!). Săpăturile care au urmat - cu întreruperi mai mari sau mai mici - timp de 20 de ani, au scos la iveală urme de viețuire intensă, timp de peste trei secole, pe promontoriul de lângă s. Butuceni (Rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi), a celei mai mari cetăți getice de pe teritoriul RM.

Printre vasele descoperite de către arheologi se evidențiază și câteva de dimensiuni gigantice (necunoscându-se, la moment, analogii ale acestor exemplare de veselă ceramică getică). Acestea sunt considerate vase pentru păstrarea proviziilor, mai cu seamă, a celor grăunțoase (se cunoaște că geții, popor sedentar pe aceste meleaguri, se îndeletniceau cu agricultura, creșterea vitelor și cu diverse meșteșuguri). Printre cerealele cultivate de geto-daci se numără grâul, meiul, orzul, ovăzul, secară, iar asemenea produse - esențiale în bucătăria locală - trebuiau păstrate, pentru o perioadă mai îndelungată, în condiții speciale. În aceste scopuri erau folosite vase de dimensiuni mari (chiupuri), așezate în locuri speciale - de obicei, în pivnițe.

Vasul-chiup de la Butuceni reprezintă una dintre cele mai vechi descoperiri de ceramică getică de pe teritoriul actual al RM, provenind din săpăturile din anul 1947 ale lui Gh. Smirnov. Vasul-chiup are un corp ovoidal, cu un gât lung, care se lărgește spre extremitatea superioară, cu o buză mare, evazată, și este prevăzut cu patru toarte-suporturi, dispuse pe linia diametrului maxim al corpului. Chiupul este decorat cu niște ornamente aplicate în relief, diverse ca formă si mărime, dispuse în diferite părți ale vasului: „virgule" (rithoane schematizate?), linii văluroase, în formă de potcoavă sau litera „omega". Culoarea vasului variază de la gri-închis spre gălbuie, având suprafața lustruită minuțios.

Dimensiunile vasului: H. - 680 mm; D.max - 430 mm; D.buzei - 340x360 mm; H.gâtului - 170 mm; D. fundului - 170 mm.


Tur Virtual

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Publicaţii Revista „Tyragetia"

Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Chișinău, 2007

I. Studii


Вячеслав М. Бикбаев
„Turnurile” de la Petreni (de la interpretarea arheologică a fotografiilor aeriene la reconstrucția habitatului cucuteni-tripolian)

Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Tudor Arnăut
Sistemul defensiv al cetății din epoca fierului – Saharna Mare

Valeriu Banaru
Cu privire la difuzarea ceramicii cu figuri roșii în nord-vestul Pontului Euxin (reflecții pe marginea unei cărți recente despre comerțul și funcționalitatea vaselor atice în spațiul pontic)

Валерия П. Былкова
Cetățile scitice târzii de pe Niprul Inferior: probleme de cronologie și atribuire

Adrian Husar
Stat și Biserică în Imperiul Roman Târziu: Valentinian I, Valens și Criza Ariană

II. Materiale și cercetări


Nicolae Chetraru
Considerații privind stațiunea Bobulești V din paleoliticul inferior în bazinul râului Răut

Ilie Borziac, Vitalie Burlacu
Episodul Sviderian în Epipaleoliticul carpato-nistrean

Ilie Borziac, Nicolae Chetraru
Un depozit de piese litice cucuteniene de la Costești

Сергей М. Агульников, Евгения Ф. Редина
Necropola „Zmeinaja Balka” de lângă satul Košary, regiunea Odesa

Alin Frînculeasa
Contribuții privind mormintele Jamnaja din Muntenia. Cercetări arheologice la Ariceștii-Rahtivani – jud. Prahova

Татьяна И. Демченко
Cercetările arheologice ale tumulilor de pe malul stâng al Prutului Mijlociu (investigațiile din anii 1982, 1984)

Сергей М. Агульников
Orizontul culturii Belozerka în așezarea Kriničnoe

Ion Niculiță, Andrei Nicic
Cercetări arheologice la situl Saharna-Dealul Mănăstirii

Viorel Stoian
Piese de inventar de tip Babadag de la Siliștea, jud. Brăila

Иван Власенко
Orizonturile cultural-cronologice hallstattiene de la așezarea pluristratigrafi că Ivancea II

Dragoș Măndescu
Praștia – o armă mai puțin cunoscută utilizată de geți

Alexandru Levinschi
Date preliminare privind începutul de locuire a geților pe locul așezării fortificate Saharna Mare

Octavian Munteanu, Vasile Iarmulschi
Preliminarii privind fortificația de la Horodca Mică

Aurel Zanoci, Mihail Băț
Cercetările arheologice la situl traco-getic Saharna „La șanț” (campania 2006)

Evgeniya Redina, Natalia Mateevici
Importul amforistic sinopeean la cetatea antică Кošary, regiunea Odesa, Ucraina

Marius Alexianu
Un aspect al economiei trace: sclavi pentru sare

Octavian Bounegru
Expediția amiralului histrian Hegesagoras în vestul Mării Negre

Marek Żyromski
Puterea, legitimarea ei și propaganda în Imperiul Roman

Florian Matei-Popescu, Alexander Falileyev
Notă asupra ISM V 115

Larisa Ciobanu
Vestigii ale culturii Sântana de Mureș-Černjachov de la Sîngerei

Petre Mocanu
Creștinismul la nord de Balcani în lumina materialelor arheologice din secolele IV-VI p. Chr.

Ion Tentiuc
Despre ritul și ritualul funerar medieval timpuriu din spațiul pruto-nistrian (necropola de la Molești-Ialoveni)

Iulia Postică
Arheologia publică a complexului muzeal Orheiul Vechi

Ana Boldureanu
Cronica descoperirilor monetare (I)

III. Recenzii și prezentări de carte


Игорь Манзура
Дергачев В.А. О скипетрах. Этюды в защиту миграционной концепции М. Гимбутас. Revista arheologică. vol. I. Nr. 2. Chișinău, 2005, 166 стр. ISSN 1857-016X.

Victor Cojocaru
Heinz Heinen, Antike am Rande der Steppe. Der nördliche Schwarzmeerraum als Forschungsaufgabe (Antichitatea la marginea stepei. Spațiul nord-pontic ca temă de cercetare), Franz Steiner Verlag, Stuttgart, 2006, 91 p., 23 fig.

Mihaela Paraschiv
O exegeză a psihologiei fricii. Alexander Rubel, Cetatea înspăimântată. Religie și politică la Atena în timpul războiului peloponesiac, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2006, 404 p.

Vlad Vornic
Octavian Liviu Şovan, Necropola de tip Sântana de Mureș-Černjachov de la Mihălășeni (județul Botoșani), Editura „Cetatea de Scaun", Târgoviște, 2005, 354 p.+390 pl., ISBN 973-7925-51-3

Ion Ursu
Adrian Ioniță, Spațiul dintre Carpații Meridionali și Dunărea Superioară în secolele XI-XIII, Editura Academiei Române, București, 2005, 228 p.+56 pl., ISBN 973-27-1215-5

Sergiu Popovici
Aurel Vîlcu, Theodor Isvoranu, Eugen Nicolae, Les Monnaies d'or de l'Institut d'Arheologie de Bucarest, Moneta, Wetteren 2006, 253 p., abrevieri, indice de catalog, 32 planșe, 884 fi g., 1 hartă, ISBN 90-77297-29-4

 


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Produsele ceramice, în special vasele din lut ars, sunt cele mai frecvente materiale arheologice, descoperite în siturile aparținând civilizației traco-geto-dacice.Specific pentru ceramica getică este modelarea vaselor cu mâna (fără a folosi roata olarului), necunoscută, de altfel, - pentru cei mai îndepărtați strămoși ai noștri - în perioada secolelor VI-III a. Chr.Olarii geți foloseau pentru confecționarea veselei lor o pastă poroasă, compusă din lut în amestec cu diverse ingrediente, cum ar fi: cioburi și scoici pisate, calcar mărunțit, nisip mășcat etc. Vasele, fiind arse în cuptoare speciale, obțineau diverse culori și nuanțe - de la negrie la gri sau gălbuie - cărămizie. Cea mai bogată colecție de vase getice pe teritoriul RM provine din cetatea getică de la Butuceni, unde, pentru prima oară, în anul 1946, arheologul rus Gh. Smirnov a descoperit rămășițele unei cetăți cu resturi de ziduri de piatră și valuri de apărare din pământ, pe care a etichetat-o ca cetate scitică (sic!)...

Citeşte mai multe >>































__________________________________________

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu