EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Cutia folosește un cilindru cu pini ca suport de înregistrare a muzicii. În interior, este împărțită în trei compartimente: primul conține manivela și mecanismul de acționare a cilindrului cu pini, al doilea - cilindrul cu pini și lamele vibrante, iar al treilea - două manete pentru pornirea și oprirea melodiei. Pe cilindru sunt înregistrate șapte melodii de W.A. Mozart, care sunt redate prin vibrarea dinților de oțel dispuși într-un pieptene, ale căror vârfuri sunt adiacente cilindrului. Capacul cutiei are pe partea exterioară marchetărie cu motive florale. Bunul cultural este clasat în categoria Tezaur.

Povestea cutiilor muzicale

Cutiile muzicale au apărut în Elveția la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În 1796, ceasornicarul Antoine Favre-Salomon a inventat un ceas de buzunar care avea un mecanism muzical încorporat, bazat pe principiul lamelor metalice acordate. Invenția s-a răspândit rapid și a declanșat, la scurt timp, crearea de cutii muzicale independente de ceasuri.

Inventate și construite inițial pentru distracțiile de salon ale lumii aristocrate, cutiile muzicale s-au perfecționat rapid, cucerind piața și interesul publicului pentru aceste mașinării destinate divertismentului. Industria cutiilor muzicale s-a concentrat, în mare parte, în Elveția. Geneva rămâne leagănul cutiei muzicale, chiar dacă arta manufacturierilor acestor minuni muzicale s-a extins și în alte regiuni ale Elveției, precum Jura, Auberson și Sainte Croix, și ulterior în alte țări, precum Franța, Germania și Cehoslovacia. Printre cele mai importante firme producătoare de cutii muzicale s-au evidențiat: Mermod Frères, Paillard, Reuge, Thorens, Cuendet, Junod, Nicole Frères, Ducommun-Girod, Brémond și L'Epee.

Cutia muzicală funcționa după un principiu relativ simplu: un cilindru cu pini (cuie cilindrice) acționa, prin răsucire, un „pieptene" metalic acordat pe anumite note muzicale, ambele fiind ascunse privirii într-un compartiment al cutiei. Prin învârtirea cilindrului - cu ajutorul unui mecanism cu arc (asemănător cu cel al ceasurilor) - pinii atingeau „dinții" din oțel ai pieptenului, care vibrau, redând astfel diferite note muzicale. O cutie muzicală putea avea „programate" pe cilindru un număr limitat de melodii - de la 4 până la 12.

De-a lungul timpului, cilindrii au fost înlocuiți cu discuri metalice interschimbabile. Pe acest principiu au apărut, în cafenelele și tavernele vremii, cutii muzicale de dimensiuni mari, care puteau fi activate prin introducerea unei fise, oferind utilizatorului posibilitatea de a alege discul preferat.

În afara mecanismului ingenios proiectat, cutiile muzicale se remarcă și prin arta cu care sunt decorate la exterior - folosind materiale precum lemn prețios, sidef, fildeș sau metal.

Declinul cutiilor muzicale a început odată cu inventarea fonografului (1877) și a gramofonului (1887). Producția lor a continuat pentru o perioadă, dar la începutul secolului al XX-lea, majoritatea firmelor consacrate au abandonat această afacere și au început să fabrice alte instrumente de muzică mecanică.

Tur Virtual


Publicaţii Revista „Tyragetia"


Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Chișinău, 2007

I. Studii


Вячеслав М. Бикбаев
„Turnurile” de la Petreni (de la interpretarea arheologică a fotografiilor aeriene la reconstrucția habitatului cucuteni-tripolian)

Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Tudor Arnăut
Sistemul defensiv al cetății din epoca fierului – Saharna Mare

Valeriu Banaru
Cu privire la difuzarea ceramicii cu figuri roșii în nord-vestul Pontului Euxin (reflecții pe marginea unei cărți recente despre comerțul și funcționalitatea vaselor atice în spațiul pontic)

Валерия П. Былкова
Cetățile scitice târzii de pe Niprul Inferior: probleme de cronologie și atribuire

Adrian Husar
Stat și Biserică în Imperiul Roman Târziu: Valentinian I, Valens și Criza Ariană

II. Materiale și cercetări


Nicolae Chetraru
Considerații privind stațiunea Bobulești V din paleoliticul inferior în bazinul râului Răut

Ilie Borziac, Vitalie Burlacu
Episodul Sviderian în Epipaleoliticul carpato-nistrean

Ilie Borziac, Nicolae Chetraru
Un depozit de piese litice cucuteniene de la Costești

Сергей М. Агульников, Евгения Ф. Редина
Necropola „Zmeinaja Balka” de lângă satul Košary, regiunea Odesa

Alin Frînculeasa
Contribuții privind mormintele Jamnaja din Muntenia. Cercetări arheologice la Ariceștii-Rahtivani – jud. Prahova

Татьяна И. Демченко
Cercetările arheologice ale tumulilor de pe malul stâng al Prutului Mijlociu (investigațiile din anii 1982, 1984)

Сергей М. Агульников
Orizontul culturii Belozerka în așezarea Kriničnoe

Ion Niculiță, Andrei Nicic
Cercetări arheologice la situl Saharna-Dealul Mănăstirii

Viorel Stoian
Piese de inventar de tip Babadag de la Siliștea, jud. Brăila

Иван Власенко
Orizonturile cultural-cronologice hallstattiene de la așezarea pluristratigrafi că Ivancea II

Dragoș Măndescu
Praștia – o armă mai puțin cunoscută utilizată de geți

Alexandru Levinschi
Date preliminare privind începutul de locuire a geților pe locul așezării fortificate Saharna Mare

Octavian Munteanu, Vasile Iarmulschi
Preliminarii privind fortificația de la Horodca Mică

Aurel Zanoci, Mihail Băț
Cercetările arheologice la situl traco-getic Saharna „La șanț” (campania 2006)

Evgeniya Redina, Natalia Mateevici
Importul amforistic sinopeean la cetatea antică Кošary, regiunea Odesa, Ucraina

Marius Alexianu
Un aspect al economiei trace: sclavi pentru sare

Octavian Bounegru
Expediția amiralului histrian Hegesagoras în vestul Mării Negre

Marek Żyromski
Puterea, legitimarea ei și propaganda în Imperiul Roman

Florian Matei-Popescu, Alexander Falileyev
Notă asupra ISM V 115

Larisa Ciobanu
Vestigii ale culturii Sântana de Mureș-Černjachov de la Sîngerei

Petre Mocanu
Creștinismul la nord de Balcani în lumina materialelor arheologice din secolele IV-VI p. Chr.

Ion Tentiuc
Despre ritul și ritualul funerar medieval timpuriu din spațiul pruto-nistrian (necropola de la Molești-Ialoveni)

Iulia Postică
Arheologia publică a complexului muzeal Orheiul Vechi

Ana Boldureanu
Cronica descoperirilor monetare (I)

III. Recenzii și prezentări de carte


Игорь Манзура
Дергачев В.А. О скипетрах. Этюды в защиту миграционной концепции М. Гимбутас. Revista arheologică. vol. I. Nr. 2. Chișinău, 2005, 166 стр. ISSN 1857-016X.

Victor Cojocaru
Heinz Heinen, Antike am Rande der Steppe. Der nördliche Schwarzmeerraum als Forschungsaufgabe (Antichitatea la marginea stepei. Spațiul nord-pontic ca temă de cercetare), Franz Steiner Verlag, Stuttgart, 2006, 91 p., 23 fig.

Mihaela Paraschiv
O exegeză a psihologiei fricii. Alexander Rubel, Cetatea înspăimântată. Religie și politică la Atena în timpul războiului peloponesiac, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2006, 404 p.

Vlad Vornic
Octavian Liviu Şovan, Necropola de tip Sântana de Mureș-Černjachov de la Mihălășeni (județul Botoșani), Editura „Cetatea de Scaun", Târgoviște, 2005, 354 p.+390 pl., ISBN 973-7925-51-3

Ion Ursu
Adrian Ioniță, Spațiul dintre Carpații Meridionali și Dunărea Superioară în secolele XI-XIII, Editura Academiei Române, București, 2005, 228 p.+56 pl., ISBN 973-27-1215-5

Sergiu Popovici
Aurel Vîlcu, Theodor Isvoranu, Eugen Nicolae, Les Monnaies d'or de l'Institut d'Arheologie de Bucarest, Moneta, Wetteren 2006, 253 p., abrevieri, indice de catalog, 32 planșe, 884 fi g., 1 hartă, ISBN 90-77297-29-4

 



 

 

Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Cutia folosește un cilindru cu pini ca suport de înregistrare a muzicii. În interior, este împărțită în trei compartimente: primul conține manivela și mecanismul de acționare a cilindrului cu pini, al doilea - cilindrul cu pini și lamele vibrante, iar al treilea - două manete pentru pornirea și oprirea melodiei...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2024 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC