EN RO
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Mod citire















#Exponatul Lunii

Descoperit în anul 1957 în timpul lucrărilor agricole din apropierea localității, inițial, acesta a făcut parte din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, pentru ca, ulterior, să fie transferat la Muzeul Național de Istorie (Inventar: FB: 12 576 - 12650; N: 12 658 - 12 732). Este alcătuit din 75 de monede de argint care reprezintă emisiuni din categoria talerilor, puși în circulație de Regatul Poloniei, Republica Provinciilor Unite și Sfântul Imperiu Romano-German în perioada anilor 1612-1648.

REGATUL POLONIEI
Sigismund II Wasa (1586-1632)
Coroana, taler: 1628 (1).
Gdańsk, orți: 1612 (1), 1613 (1*), 1614 (1), 1615 (7), 1616 (8), 1617 (16), 1618 (4), 1619 (2), 161 (1), 1620 (2), 1621 (8).

REPUBLICA PROVINCIILOR UNITE
Taleri-leu (leeuwendaalder)
Gelderland: 1641 (1), 1647 (2), 1649 (1).
Frisia de Vest: 1648 (1).
Utrecht: 1643 (1), 1646 (1), 1647 (2), 1648 (1).

SFÂNTUL IMPERIU ROMAN DE NAȚIUNE GERMANĂ
Kampen: halve leeuwendaalder 1646 (1), 1647 (1); leeuwendaalder 1647 (3), 1649 (1).
Zwolle: leeuwendaalder 1633 (1), 1637 (3), 1644 (1), 1646 (2), 1648 (1).

Acest tezaur, prin structura sa, confirmă prezența, în circulația monetară a Țării Moldovei, a emisiunilor monetare de argint din categoria talerului.

Talerii au fost emiși pentru prima dată în anul 1486 în Sankt-Joachimstal, azi Republica Cehă, numele de taler fiind o abreviere de la Joachimsthaler, adică „monedă emisă în Sankt-Joachimstal". În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, talerii au fost emiși în cantități foarte mari, în special de către entitățile statale care făceau parte din Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană și din Imperiul Habsburgic. Astfel, talerul poate fi considerat o monedă prin excelență populară, existând taleri de mai multe tipuri, precum: taleri austrieci, taleri polonezi, taleri rusești, taleri turcești, taleri venețieni, numiți și scuzi, reichstaleri, numiți și imperiali, löwenthaleri, sau taleri-lei, taleri spanioli, numiți și colonați. În Ţările Române, talerii se răspândesc pe larg către sfârșitul veacului al XVI-lea, iar în secolele următoare circulația lor devine foarte abundentă, aceștia fiind în uz până în a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Moneda a avut un succes enorm, fiindu-i atribuite și denumirile de: daalder/daler în Olanda, talar în Polonia, dahlar în Scandinavia, tallaro/tallero în Italia, talari în Etiopia, dollar în America etc. O categorie aparte - talerul olandez, leeuwendaalder, löwenthaler, adică talerul-leu, numit pe scurt și leu, - după stema de pe revers, care reprezintă un scut cu o coroană, având înlăuntru un leu - este o monedă de argint, bătută în Țările de Jos, care deciseseră, în anul 1575, emiterea unei noi monede pe baza scuzilor. În Principate, talerul-leu apare în ultimul sfert al secolului al XVI-lea. Acești taleri-lei au dat denumirea monedei actuale a României, a Republicii Moldova și a celei din Bulgaria (leva).

Orții sunt, la fel, monede de argint din categoria talerului, cu valoarea de un sfert de taler. Sfertul de taler s-a numit la început ortstaler, denumire care ulterior s-a redus la forma ort (în limba germană veche, ort înseamnă „o pătrime"). Moneda a circulat în Europa în Evul Mediu, inclusiv în Ţările Române, fiind prezentă şi în secolul al XVIII-lea sub forma orţilor polonezi, turceşti şi germani. Termenul de ort s-a păstrat în limba română în sintagma a (-și) da ortul popii („a muri"), care îşi are originea într-o străveche practică păgână: mortului i se punea o monedă la degetul mic al mâinii drepte, pentru ca să-şi poată plăti vămile văzduhului; aceeaşi monedă fiind folosită şi pentru plata preotului pentru slujba de înmormântare, familia persoanei decedate „dădea ortul popii", pentru a se îngriji de îndeplinirea tradiţiilor bisericeşti.

 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 

Publicaţii Revista „Tyragetia"

Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică

Chișinău, 2007

I. Studii


Вячеслав М. Бикбаев
„Turnurile” de la Petreni (de la interpretarea arheologică a fotografiilor aeriene la reconstrucția habitatului cucuteni-tripolian)

Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Tudor Arnăut
Sistemul defensiv al cetății din epoca fierului – Saharna Mare

Valeriu Banaru
Cu privire la difuzarea ceramicii cu figuri roșii în nord-vestul Pontului Euxin (reflecții pe marginea unei cărți recente despre comerțul și funcționalitatea vaselor atice în spațiul pontic)

Валерия П. Былкова
Cetățile scitice târzii de pe Niprul Inferior: probleme de cronologie și atribuire

Adrian Husar
Stat și Biserică în Imperiul Roman Târziu: Valentinian I, Valens și Criza Ariană

II. Materiale și cercetări


Nicolae Chetraru
Considerații privind stațiunea Bobulești V din paleoliticul inferior în bazinul râului Răut

Ilie Borziac, Vitalie Burlacu
Episodul Sviderian în Epipaleoliticul carpato-nistrean

Ilie Borziac, Nicolae Chetraru
Un depozit de piese litice cucuteniene de la Costești

Сергей М. Агульников, Евгения Ф. Редина
Necropola „Zmeinaja Balka” de lângă satul Košary, regiunea Odesa

Alin Frînculeasa
Contribuții privind mormintele Jamnaja din Muntenia. Cercetări arheologice la Ariceștii-Rahtivani – jud. Prahova

Татьяна И. Демченко
Cercetările arheologice ale tumulilor de pe malul stâng al Prutului Mijlociu (investigațiile din anii 1982, 1984)

Сергей М. Агульников
Orizontul culturii Belozerka în așezarea Kriničnoe

Ion Niculiță, Andrei Nicic
Cercetări arheologice la situl Saharna-Dealul Mănăstirii

Viorel Stoian
Piese de inventar de tip Babadag de la Siliștea, jud. Brăila

Иван Власенко
Orizonturile cultural-cronologice hallstattiene de la așezarea pluristratigrafi că Ivancea II

Dragoș Măndescu
Praștia – o armă mai puțin cunoscută utilizată de geți

Alexandru Levinschi
Date preliminare privind începutul de locuire a geților pe locul așezării fortificate Saharna Mare

Octavian Munteanu, Vasile Iarmulschi
Preliminarii privind fortificația de la Horodca Mică

Aurel Zanoci, Mihail Băț
Cercetările arheologice la situl traco-getic Saharna „La șanț” (campania 2006)

Evgeniya Redina, Natalia Mateevici
Importul amforistic sinopeean la cetatea antică Кošary, regiunea Odesa, Ucraina

Marius Alexianu
Un aspect al economiei trace: sclavi pentru sare

Octavian Bounegru
Expediția amiralului histrian Hegesagoras în vestul Mării Negre

Marek Żyromski
Puterea, legitimarea ei și propaganda în Imperiul Roman

Florian Matei-Popescu, Alexander Falileyev
Notă asupra ISM V 115

Larisa Ciobanu
Vestigii ale culturii Sântana de Mureș-Černjachov de la Sîngerei

Petre Mocanu
Creștinismul la nord de Balcani în lumina materialelor arheologice din secolele IV-VI p. Chr.

Ion Tentiuc
Despre ritul și ritualul funerar medieval timpuriu din spațiul pruto-nistrian (necropola de la Molești-Ialoveni)

Iulia Postică
Arheologia publică a complexului muzeal Orheiul Vechi

Ana Boldureanu
Cronica descoperirilor monetare (I)

III. Recenzii și prezentări de carte


Игорь Манзура
Дергачев В.А. О скипетрах. Этюды в защиту миграционной концепции М. Гимбутас. Revista arheologică. vol. I. Nr. 2. Chișinău, 2005, 166 стр. ISSN 1857-016X.

Victor Cojocaru
Heinz Heinen, Antike am Rande der Steppe. Der nördliche Schwarzmeerraum als Forschungsaufgabe (Antichitatea la marginea stepei. Spațiul nord-pontic ca temă de cercetare), Franz Steiner Verlag, Stuttgart, 2006, 91 p., 23 fig.

Mihaela Paraschiv
O exegeză a psihologiei fricii. Alexander Rubel, Cetatea înspăimântată. Religie și politică la Atena în timpul războiului peloponesiac, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2006, 404 p.

Vlad Vornic
Octavian Liviu Şovan, Necropola de tip Sântana de Mureș-Černjachov de la Mihălășeni (județul Botoșani), Editura „Cetatea de Scaun", Târgoviște, 2005, 354 p.+390 pl., ISBN 973-7925-51-3

Ion Ursu
Adrian Ioniță, Spațiul dintre Carpații Meridionali și Dunărea Superioară în secolele XI-XIII, Editura Academiei Române, București, 2005, 228 p.+56 pl., ISBN 973-27-1215-5

Sergiu Popovici
Aurel Vîlcu, Theodor Isvoranu, Eugen Nicolae, Les Monnaies d'or de l'Institut d'Arheologie de Bucarest, Moneta, Wetteren 2006, 253 p., abrevieri, indice de catalog, 32 planșe, 884 fi g., 1 hartă, ISBN 90-77297-29-4

 


 

 


Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului

  
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
  
Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Vineri închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 10 lei, pensionari, adulţi cu dizabilităţi medii / invaliditate de gradul III, studenţi - 5 lei, elevi - 2 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.







#Exponatul Lunii

Descoperit în anul 1957 în timpul lucrărilor agricole din apropierea localității, inițial, acesta a făcut parte din patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, pentru ca, ulterior, să fie transferat la Muzeul Național de Istorie (Inventar: FB: 12 576 - 12650; N: 12 658 - 12 732). Este alcătuit din 75 de monede de argint care reprezintă emisiuni din categoria talerilor, puși în circulație de Regatul Poloniei, Republica Provinciilor Unite și Sfântul Imperiu Romano-German în perioada anilor 1612-1648....

Citeşte mai multe >>

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2021 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu