Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Necropola „Zmeinaja Balka” de lângă satul Košary, regiunea Odesa
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În anul 2006, în preajma satului Košary, regiunea Odesa, Ucraina, au fost continuate săpăturile arheologice, inițiate în anului 2005 de Expediția Muzeului de Arheologie din Odesa, la necropola din epoca eneolitică târzie – perioada timpurie a epocii bronzului. Ca urmare a investigațiilor de teren au fost depistate trei morminte și două construcții. Mormintele reprezintă cenotafe sau rezultatele unei reînhumării. Construcțiile sunt de două tipuri: 1. platformă de suprafață cu amenajare de piatra; 2. groapa unei construcții adâncite cu deminsiuni mari. Obiectele descoperite prezintă: unelte din silex, fragmente ceramice, fi gurine zoomorfe (capul unei broaște țestoase) și fragmentul unei lezpezi de piatră cu reprezentări antropomorfe. Inventarul descoperit în necropolă se încadrează în linii majore în perioadă eneolitică târzie – perioada timpurie a epocii bronzului. De asemenea au fost depistate și unele fragmente ceramice ce aparțin culturii Sabatinovka, sec. XIII-XII a. Chr. Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Amplasarea topografi că a necropolei „Zmeinaja Balka”. Fig. 2. Planul și profi lul secțiunii I, anul 2006. Fig. 3. 1 - Mormântul 8; 2 - mormântul 9. Fig. 4. Materialele din necropolă și stratul cultural: 1, 8 - ceramică ornamentată cu brâu; 2, 3, 6 - vase în formă de borcan cu buzele verticale; 4, 7 - ceramică lucrată cu mâna cu urme de măturice; 5 - „pâinică” de lut; 9 - fund de vas; 10 - fragment de buză de amforă grecească; 11, 12, 14, 15 - silex din strat; 13 - amuletă din piatră din mormântul nr. 9; 16 - lustruitor de piatră din mormântul nr. 9; 17 - fragment de buză de vase cu scoică pisată în compoziție din mormântul nr. 9. Fig. 5. Planul și profi lul secțiunii II, anul 2006. Fig. 6. Necropola „Zmeinaja Balka”, secțiunea II: 1 - amuletă din piatră „broască testoasă?”; 2-3 - ceramică din perioada timpurie a epocii bronzului; 4 - silex; 5 - fragment de placă de piatră cu relief antropomorf. Fig. 7. 1 - Planul și profi lul secțiunii din anul 2005 la necropola „Zmeinaja Balka”; 2 - mantaua de piatră a mormântului 3; 3 - mormântul 3; 4 - vârf de săgeată (silex) din mormântul 3; 5 - mormântul 5; 6 - mormântul 7; 7 - stela antropomorfă din mormântul 1; 8 - vase de tip Gordinești din mormântul 7.
Сергей М. Агульников
Orizontul culturii Belozerka în așezarea Kriničnoe
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
