Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Orizontul culturii Belozerka în așezarea Kriničnoe
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În 1967-1968, expediția arheologică sub conducerea lui G.B. Fedorov a efectuat cercetări în așezarea multistratigrafi ca Kriničnoe, raionul Bolgrad, regiunea Odessa. Orizontul cultural Belozerka conține trei locuințe adâncite, și materiale reprezentate de ceramică lustruită, fi nă cu elemente hallstattiene, ceramică de uz comun. Au fost descoperite obiecte din bronz (inel, ac) și piatră (ciocan). Orizontul Belozerka este datat cu faza târzie a culturii – sfârșitul sec. XI -începutul sec. X a. Chr. Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Așezarea de lângă s. Kriničinoe: 1 - amplasarea sitului; 2 - situația geografi că, 3-4 - chiupuri; 5 - ciocan de piatră; 6-7 - inel și ac din bronz; 8 - mâner de ceașcă. Fig. 2. Așezarea de lângă s. Kriničnoe: 1 - locuință de tip bordei, plan și profi l; 2 - chiup; 3-4 - cești; 5-7, 10-11 - vase de uz comun; 8 - cană; 9 - ceașcă; 12 - mâner de oală; 13, 16 - străchini; 14 - disc din lut, 15 - fund de vas.
Ion Tentiuc, Valeriu Bubulici, Serghei Agulnicov
Cetatea medievală de pământ de la Giurgiulești. Considerații preliminare
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Сергей М. Агульников, Евгения Ф. Редина
Necropola „Zmeinaja Balka” de lângă satul Košary, regiunea Odesa
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Serghei Agulnicov, Eugen Mistreanu, Sergiu Popovici
Tumulii de la Brînzenii Noi și Rogojeni (cercetări arheologice de salvare 2013)
Tyragetia, serie nouă, vol. VIII [XXIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Сергей М. Агульников, Валерий Бубулич
Сарматская стела с тамгой из окрестностей п. Тараклия
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.