Radioul reprezintă una dintre realizările tehnologice de excepție ale gândirii umane, care a condus la apariția și dezvoltarea celui mai puternic și mai popular mijloc de comunicare în masă. De la începuturile sale, radiofonia a avut efecte imediate pe plan social, economic, militar, dar şi pe cel cultural.
Radioul este opera timpului, la care au contribuit mai mulți oameni de știință. Printre cele mai importante nume menționăm pe: fizicianul scoțian James Clerk Maxwell, care a prezis, în 1860, existența undelor radio; fizicianul german Heinrich Rudolph Hertz, care a demonstrat că variațiile rapide ale curentului electric ar putea fi proiectate în spațiu sub formă de unde radio; inventatorul american de origine croată Nicola Tesla, care, în 1891, a construit modelul teoretic al aparatului ce producea cicluri electromagnetice.
Acei cărora li se atribuie în mod prioritar aceasta descoperire - inventatorul italian Guglielmo Marconi și fizicianul rus Alexander Popov - nu au făcut altceva decât să sintetizeze sau să împletească idei flotante, așa că nimeni nu are drept de paternitate intelectuală, ceea ce nu le exclude drepturile conferite de brevete și, implicit, gloria.
De mai bine de 120 de ani, radioul spune povești, salvează vieți, transmite știri, educă generații, oferă un mijloc de recreere, modelează experiența diversității unei societăți. În semn de prețuire pentru acest puternic vector de informație şi cultură, UNESCO a instituit, în 2012, o sărbătoare specială, Ziua Mondială a Radioului, care se marchează în întreaga lume la 13 februarie.
Apariția radiodifuziunii sonore a propulsat dezvoltarea radiotehnicii. Treptat, începând cu 1920, necesitatea audițiilor colective au determinat fabricarea primelor difuzoare pe principiul inducției electromagnetice, care dispuneau de o diafragmă sau un con difuzor. Mișcate de o paletă metalică, acestea acționau o masă de aer importantă, producând astfel sunete puternice. Depășind cadrul evolutiv, cu toate greutățile inerente, radioul s-a perfecționat continuu, cu predilecție după inventarea lămpilor de radio și a tranzistoarelor, ajungându-se la construcția de aparate tot mai complexe. Muzeul Național de Istorie a Moldovei conservă şi valorifică circa 120 de radioreceptoare cu valoare istorică, tehnică și memorială, fabricate între 1934 și începutul secolului al XXI-lea în diverse țări. Aparatele de radio din patrimoniul muzeal prezintă interes pentru istoria științei și tehnicii, o parte dintre acestea remarcându-se ca piese de referință pentru evoluția mijloacelor de comunicare.
Din punctul de vedere al principiului de funcționare, aparatele radio deținute de muzeu sunt cu amplificare directă, cu reacție și superheterodine. Din punct de vedere categorial, fondul radiotehnic muzeal este alcătuit din: 36 de aparate de radioficare, 17 receptoare radio cu tuburi electronice şi 68 de radioreceptoare tranzistorizate.
Luna aceasta, în cadrul serialului „Exponatul lunii", supunem atenției publicului două radioreceptoare staționare cu tuburi electronice, Telefunken și Philips, de o mare valoare istorică și tehnică, ele punând bazele constituirii colecției muzeale de aparate radio.
Radioreceptor Telefunken, model Koncert Trial, a fost fabricat la întreprinderea Radiotechna din Praga-Prelouc, Cehoslovacia, între anii 1934 şi 1935. Este un aparat de tip superheterodină, în carcasă de bachelită. Caracteristici tehnice: 4 tuburi electronice - REN904, REN904, RENS1374S și RGN564; gamele de unde - UL (unde lungi), UM (unde medii) şi US (unde scurte); dimensiuni - 290x355x175 mm; sursa de alimentare - 110/240 V; difuzor - permanent dinamic.
Radioreceptor Philips, model 36U, a fost fabricat în 1943 la atelierul Philips din Ungaria (care a funcționat între anii 1931 și 1949). Este un aparat de tip superheterodină, în carcasă de bachelită. Caracteristici tehnice: 4 tuburi electronice - UCH21, UCH21, UBL21 și UY21; gamele de unde: UL (unde lungi) şi US (unde scurte); dimensiuni: 250x170x130 mm; sursa de alimentare: 110/150/220 V, greutate: 2,5 kg; difuzor - permanent dinamic.
Puterea, legitimarea ei și propaganda în Imperiul Roman
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007
Neîndoios, problema puterii de stat și a legitimării ei este una extrem de importantă, atât din punct de vedere teoretic, cât și practic. Problema puterii și procesul legitimării ei sunt demne de o analiză și o prezentare prin raportarea lor la exemple din societățile contemporane, dar și la societăți din perioade mai mult sau mai puțin îndepărtate. În articolul de față se examinează chestiunea puterii și a legitimării ei (în special, prin diverse formă de propagandă) pornindu-se de la exemplul puterii supreme de stat din Roma antică (mai exact, Imperiul Roman timpuriu, anii 27 a. Chr. - 287 p. Chr.). Scopul principal pe care-l urmărea propaganda din acea epocă era consolidarea pozițiilor imperatorului. Aceluiași scop erau subordonate și victoriile armatei, izbânzile în războaie, în campanii și confl icte militare. În acest context, se cuvine a fi analizate monumente cum ar fi Columna lui Traian, de la Roma, Tropaeum Traiani de la Adamclisi, județul Constanța, dar și Arcul de Triumf în onoarea lui Septimiu Sever (Lucius Septimius Severus) și a familiei sale, de la Leptis Magna, monumente înălțate tocmai în scopurile menționate mai sus. Propaganda la care se dedau imperatorii s-a dovedit a fi un instrument extrem de efi cient al puterii, capabil să completeze cu succes activitatea armatei romane, bine instruită și bine dotată, precum și a aparatului birocratic, și acesta bine pus la punct.
Jerzy Hatłas, Marek Żyromski
Protoiereul Mihail Ciachir – preot ortodox, istoric și lider spiritual al găgăuzilor și problema emancipării găgăuzilor ca popor aparte
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Marek Żyromski
The patterns of promotion within the roman army and administration - patronage versus experience and specialization (Metode de promovare în cadrul armatei și administrației romane - patronatul față de experiență și specializare)
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Marek Żyromski
Armata ca factor important în mobilitatea socială a Imperiului Roman
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Janusz Skoczylas, Marek Żyromski
Ştampilele cioplitorilor în piatră în context social și politic
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Radioul reprezintă una dintre realizările tehnologice de excepție ale gândirii umane, care a condus la apariția și dezvoltarea celui mai puternic și mai popular mijloc de comunicare în masă. De la începuturile sale, radiofonia a avut efecte imediate pe plan social, economic, militar, dar şi pe cel cultural....
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.