Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Puterea, legitimarea ei și propaganda în Imperiul Roman
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007
Neîndoios, problema puterii de stat și a legitimării ei este una extrem de importantă, atât din punct de vedere teoretic, cât și practic. Problema puterii și procesul legitimării ei sunt demne de o analiză și o prezentare prin raportarea lor la exemple din societățile contemporane, dar și la societăți din perioade mai mult sau mai puțin îndepărtate. În articolul de față se examinează chestiunea puterii și a legitimării ei (în special, prin diverse formă de propagandă) pornindu-se de la exemplul puterii supreme de stat din Roma antică (mai exact, Imperiul Roman timpuriu, anii 27 a. Chr. - 287 p. Chr.). Scopul principal pe care-l urmărea propaganda din acea epocă era consolidarea pozițiilor imperatorului. Aceluiași scop erau subordonate și victoriile armatei, izbânzile în războaie, în campanii și confl icte militare. În acest context, se cuvine a fi analizate monumente cum ar fi Columna lui Traian, de la Roma, Tropaeum Traiani de la Adamclisi, județul Constanța, dar și Arcul de Triumf în onoarea lui Septimiu Sever (Lucius Septimius Severus) și a familiei sale, de la Leptis Magna, monumente înălțate tocmai în scopurile menționate mai sus. Propaganda la care se dedau imperatorii s-a dovedit a fi un instrument extrem de efi cient al puterii, capabil să completeze cu succes activitatea armatei romane, bine instruită și bine dotată, precum și a aparatului birocratic, și acesta bine pus la punct.
Marek Żyromski
Armata ca factor important în mobilitatea socială a Imperiului Roman
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Jerzy Hatłas, Marek Żyromski
Protoiereul Mihail Ciachir – preot ortodox, istoric și lider spiritual al găgăuzilor și problema emancipării găgăuzilor ca popor aparte
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Marek Żyromski
The patterns of promotion within the roman army and administration - patronage versus experience and specialization (Metode de promovare în cadrul armatei și administrației romane - patronatul față de experiență și specializare)
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Janusz Skoczylas, Marek Żyromski
Ştampilele cioplitorilor în piatră în context social și politic
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
