Neîndoios, problema puterii de stat și a legitimării ei este una extrem de importantă, atât din punct de vedere teoretic, cât și practic. Problema puterii și procesul legitimării ei sunt demne de o analiză și o prezentare prin raportarea lor la exemple din societățile contemporane, dar și la societăți din perioade mai mult sau mai puțin îndepărtate. În articolul de față se examinează chestiunea puterii și a legitimării ei (în special, prin diverse formă de propagandă) pornindu-se de la exemplul puterii supreme de stat din Roma antică (mai exact, Imperiul Roman timpuriu, anii 27 a. Chr. - 287 p. Chr.). Scopul principal pe care-l urmărea propaganda din acea epocă era consolidarea pozițiilor imperatorului. Aceluiași scop erau subordonate și victoriile armatei, izbânzile în războaie, în campanii și confl icte militare. În acest context, se cuvine a fi analizate monumente cum ar fi Columna lui Traian, de la Roma, Tropaeum Traiani de la Adamclisi, județul Constanța, dar și Arcul de Triumf în onoarea lui Septimiu Sever (Lucius Septimius Severus) și a familiei sale, de la Leptis Magna, monumente înălțate tocmai în scopurile menționate mai sus. Propaganda la care se dedau imperatorii s-a dovedit a fi un instrument extrem de efi cient al puterii, capabil să completeze cu succes activitatea armatei romane, bine instruită și bine dotată, precum și a aparatului birocratic, și acesta bine pus la punct.