Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor. Spiritul sărbătorii Învierii Domnului este completat de cele zece ilustrate cu tematică pascală, parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, editate acum un secol. Au completat colecția de carte poștală acum mai bine de un deceniu în urma unei achiziții reușite, or fondul de ilustrare cu tematica pascală este modest și suntem într-o permanentă căutare de completare. Cărțile poștale sunt „deosebite" ca efect poștal, tipografic și cromatic - acesta fiind și motivul de a reveni la acest gen de felicitări. Spre deosebire de felicitările „clasice", acestea sunt de mărimi mici (6,5 cm x 11 cm), confecționate din carton (excepție o singură felicitare confecționată din hârtie fotografică, imagine alb-negru), cromatică „vie", editate în România și Germania, circulate prin transmitere.
Numele sărbătorii își are originea în verbul persach, ceea ce înseamnă a trece, preluat de evrei de la egipteni. A intrat în limba română prin intermediul formei bizantino-latine Paschae, semnificând „trecerea prin moarte la viață, biruința vieții și eliberarea din robia păcatului". Sărbătoarea Paștelui este o sărbătoare a toleranței și iertării, reprezentând o punte de legătură între prezent și trecut. Semnificația acestei sărbători o transmit și simbolurile ei, prezente, de altfel, și pe cărțile poștale pascale: ouăle încondeiate, iepurașul, mielul, cozonacul, pasca, diverse scene biblice legate de răstignirea și învierea lui Iisus Hristos.
Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Hristos. Răstignirea și învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, el însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării și a veșniciei.
Pe masa de Paști se află și pasca - un alt aliment ritual care amintește de vechile jertfe de „împăcare", nesângeroase. Prepararea ei este o sarcină exclusivă a femeii, cea care dă viață, aluatul dospit fiind „viu". Cea mai semnificativă componentă a sărbătorii pascale este lumina. Ceremonia Luminii este asociată cu istoria miracolului aprinderii luminii în ziua de Paști la Mormântul lui Hristos din Ierusalim. Lumânarea, prezentă în imagini, are și ea mesajul ei. Cu lumânarea de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba religioasă de la miezul nopții. Lumina aceasta, adusă în viața creștinului, alungă paguba și relele din casă. Mielul face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, semnificând simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat ca un miel nevinovat. Iepurașul, pe care-l așteptăm la sărbătoarea Paștelui, reprezintă renașterea naturii, atât de așteptată după o iarnă grea. Cu timpul acest simbol a ajuns să fie însoțit de bucurii și cadouri. Spre deosebire de Crăciun, când anunțarea și actul ritual al integrării comunității în timpul sacru al sărbătorii revenea cetei de colindători, de Paști „nu se merge pe la case", masa rituală organizându-se în fiecare familie, ea simbolizând comunitatea cu Dumnezeu.
Armata ca factor important în mobilitatea socială a Imperiului Roman
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Statul roman – una din cele mai elocvente civilizații europene, s-a perpetuat în timp o perioadă destul de îndelungată (754/753 a. Chr. – 476 p. Chr.). Cercetătorii scot în evidență o serie de factori și cauze a decăderii Imperiului Roman. Însă, este mai complicat de a stabili cauzele menținerii atât de îndelungate a statului roman, a culturii și civilizației romane. Printre acestea poate fi menționat nivelul înalt al culturii romane, precum și importanța acordării dreptului de cetățenie elitei locale din provincii.
Armata, care cu ajutorul armelor a creat și menținut acest imperiu, de asemenea reprezintă un indiciu de bază. Ea, însă, trebuie tratată și ca un factor important al mobilității sociale. Imperiul Roman nu s-a străduit să creeze niciodată un sistem de caste (ca în India antică) unde ascensiunea socială nu ar fi fost posibilă. Din anumite considerente de ordin demografic au fost create condiții pentru avansarea reprezentanților păturilor de jos spre elita socială și politică a Imperiului Roman. Aceasta a fost posibil, mai ales, pentru ofițerii din armata romană, cum ar fi cei din legiunile ce au staționat în provinciile Dacia, Moesia și Pannonia.
Janusz Skoczylas, Marek Żyromski
Ştampilele cioplitorilor în piatră în context social și politic
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 2, Istorie. Muzeologie
Marek Żyromski
The patterns of promotion within the roman army and administration - patronage versus experience and specialization (Metode de promovare în cadrul armatei și administrației romane - patronatul față de experiență și specializare)
Tyragetia, serie nouă, vol. III [XVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Jerzy Hatłas, Marek Żyromski
Protoiereul Mihail Ciachir – preot ortodox, istoric și lider spiritual al găgăuzilor și problema emancipării găgăuzilor ca popor aparte
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 2, Istorie. Muzeologie Chișinău, 2015
Marek Żyromski
Puterea, legitimarea ei și propaganda în Imperiul Roman
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007
Suntem în luna aprilie, când vom sărbători Paștele, sărbătoare religioasă cu dată mobilă, cu ritualuri și activități ceremoniale festive, care plasează acest eveniment în centrul vieții spirituale a creștinilor...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.