Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Orizonturile cultural-cronologice hallstattiene de la așezarea pluristratigrafi că Ivancea II
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007
Prin acest articol sunt introduse în circuitul științifi c materialele obținute în urma săpăturilor efectuate în așezarea pluristratigrafi că Ivancea II, raionul Orhei, Republica Moldova, în anul 1981. Investigațiile la situl menționat au scos în evidență două orizonturi hallstattiene: orizontul – Chișinău-Corlăteni și Basarabi-Şoldănești. Ca urmare a săpăturilor arheologice a fost obținută o colecție bogată de ceramică din aceste perioade, au fost cercetate resturile unei locuințe de suprafață și a unor complexe gospodărești. Prezența într-o singură așezare a două straturi hallstattiene este un fenomen rar întâlnit în spațiul pruto-nistrean.
Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. 1 - Schema amplasării secțiunilor la așezarea Ivancea II; 2 - planul secțiunii I; 3 - planul secțiunii II. Fig. 2. Ivancea II, secțiunea I. Vestigiile locuinței de suprafață (plan și profil). Semne convenționale: 1 - lut ars; 2 – ceramică; 3 - lemn carbonizat; 4 - nivelul actual de călcare; 5 - strat cultural; 6 - săpături moderne; 7 - strat steril. Fig. 3. Ivancea II, secțiunea I. Planul și profi lul gropilor (groapa 4 – medievală). Fig. 4. Ivancea II, secțiunea II. Planul și profi lul gropilor (gropile 1 și 6 – medievale). Fig. 5. Ivancea II. Ceramică hallstattiană.
Alexandru Levinschi, Ivan Vlasenco
Înmormântarea getică prin incinerație din așezarea medievală Poiana I
Tyragetia, serie nouă, vol. VII [XXII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Rezultatele perieghezelor arheologice în raioanele centrale și de nord ale Republicii Moldova
Tyragetia, serie nouă, vol. VI [XXI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Укрепления городища Мерешеука-Четэцуе
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Многослойное поселение Рудь XX (раскопки 1982 г.)
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Раннесредневековые костяные рукояти ножей с кольцевыми вырезами, как один из возможных признаков этнической атрибуции тиверцев
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
