#Exponatul Lunii

Printre fiinţele din mitologia greacă se numără satirul (în greaca veche - Σάτυρος), numit şi Silen, demon al naturii, al pădurii, de sex masculin, cunoscut a fi companionul zeilor Pan şi Dionis. Satirii erau închipuiţi dansând pe câmpie, bând împreună cu Dionis şi fugărind menadele şi nimfele. În mituri, aceştia sunt reprezentaţi ca având partea de sus a corpului umană, iar cea de jos - fie de cal, fie de ţap, fapt pentru care aveau şi cozi lungi şi stufoase.
Treptat, trăsăturile lor animaliere se diminuează, membrele inferioare devin omeneşti (aveau picioare, şi nu copite). Un rol aparte în legendele greceşti îl are satirul Marsias (Μάρσιας). De asemenea, îl mai întâlnim şi pe zeul Pan sub înfăţişarea unui satir.

Despre provenienţa lor ne relatează istoricul Hesiod, menţionând că satirii sunt iubitori de vin, iar legendele mai susţin că anume satirii au salvat-o pe Ariadna (Aριαδνη), fiica regelui Minos din Creta, pe care iubitul ei Theseu (Θησεύς) a părăsit-o singură pe insula Naksos (Νάξος).

Satirii mai sunt interpretaţi ca fiinţe de o putere şi rezistenţă deosebită, dar care, totodată, preferă muzica, unul din principalele lor atribute fiind fluierul. La fel, printre atributele satirilor se mai numără şi tirsul, vasele pentru vin, burdufurile.

Figurina Satirului din colecţia MNIN este unică. Ea este executată din bronz şi are înălţimea de 17 cm. Figurina este realizată într-o manieră mai stilizată, reprezentând personajul în picioare, cu mâna dreaptă ţinând parcă ceva, iar cea stângă fiind deteriorată. La fel, şi piciorul stâng este incomplet. Unii cercetători o consideră drept toartă a unui vas (posibil, cupă). Cu siguranţă, piesa avea un caracter simbolic.

Presupunem datarea piesei din perioada clasică grecească, sec. IV a. Chr.

Click aici pentru Turul Virtual al Muzeului

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Publicaţii

Revista „Tyragetia"

vol. I [XVI], nr. 1

Orizonturile cultural-cronologice hallstattiene de la așezarea pluristratigrafi că Ivancea II

ISSN 1857-0240
E-ISSN 2537-6330

Иван Власенко

Orizonturile cultural-cronologice hallstattiene de la așezarea pluristratigrafi că Ivancea II

Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007

Prin acest articol sunt introduse în circuitul științifi c materialele obținute în urma săpăturilor efectuate în așezarea pluristratigrafi că Ivancea II, raionul Orhei, Republica Moldova, în anul 1981. Investigațiile la situl menționat au scos în evidență două orizonturi hallstattiene: orizontul – Chișinău-Corlăteni și Basarabi-Şoldănești. Ca urmare a săpăturilor arheologice a fost obținută o colecție bogată de ceramică din aceste perioade, au fost cercetate resturile unei locuințe de suprafață și a unor complexe gospodărești. Prezența într-o singură așezare a două straturi hallstattiene este un fenomen rar întâlnit în spațiul pruto-nistrean.

Lista ilustrațiilor:

Fig. 1. 1 - Schema amplasării secțiunilor la așezarea Ivancea II; 2 - planul secțiunii I; 3 - planul secțiunii II. Fig. 2. Ivancea II, secțiunea I. Vestigiile locuinței de suprafață (plan și profil). Semne convenționale: 1 - lut ars; 2 – ceramică; 3 - lemn carbonizat; 4 - nivelul actual de călcare; 5 - strat cultural; 6 - săpături moderne; 7 - strat steril. Fig. 3. Ivancea II, secțiunea I. Planul și profi lul gropilor (groapa 4 – medievală). Fig. 4. Ivancea II, secțiunea II. Planul și profi lul gropilor (gropile 1 și 6 – medievale). Fig. 5. Ivancea II. Ceramică hallstattiană.