Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457).
Monedele au fost bătute din argint de titlu superior, ceia ce reflectă stabilitate în viața economică a țării în acea perioadă. Executarea lor cu măiestrie la monetăria din Suceava, se încadrează printre frumoasele realizări artistice din timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Pe parcurul domniei sale, au fost bătute două tipuri de emisiuni, pentru cele două valori nominale: groși și jumătăți de groși.
Emisiunile de tipul I au pe avers un scut despicat; în primul cartier apare o roză surmontată de o cruce și trei fascii, în al doilea cartier. La emisiunile epigrafe (de groși), imaginea este însoțită de legenda circulară cu numele emitentului: + STEFANVS VOIEVODA. Pe celaltă parte apare capul de bour cu stea între coarne însoțit de mobilele heraldice - roza și semiluna conturnată, amplasate în dreapta și stânga capului de bour; circular legenda: MONETA MOLDAVIE.
Pe monedele de tip II în scut pe avers apare o cruce patriarhală (dublă) și legenda STEFANVSVOIEVOD sau prescurtat STEFANVSVOIE. Pe revers este păstrat ca și la tipul I, capul de bour cu atribute heraldice: roza în dreapta/semiluna în stânga și semiluna în dreapta/roza în stânga. Între coarnele boului apare o stea sau roză. Legenda care însoțește fața cu cu capul de bour este MONETAMOLDAVI sau prescurtat MONETAMOLDA.
Datarea monedelor lui Ștefan cel Mare este încă în discuție. Conform unei opinii emisiunile de tip I au fost bătute între 1457-1476, iar tipul II între 1480/1481-1505 (Octavian Iliescu), iar a alteia 1465/1467-1475/1476 pentru tipul I și 1476/1479-1497 pentru tipul II (Ernest Oberländer-Târnoveanu).
Monedele din această vitrină au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice de la Orheiul Vechi (Trebujeni, raionul Orhei) în deceniile 6 și 7 ale secolului XX:
1. Emisiuni monetare de tip I, groși, argint 2. Emisiuni monetare de tip II, groși, argint 3. Emisiune monetară de tip II, jumătate de groș, argint
Complexe locative tardive din așezarea medievală de la Rudi
Tyragetia, serie nouă, vol. II [XVII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
În articol sunt analizate patru locuințe cercetate, în anul 1983, la periferia așezării medievale fortifi cate „Farfuria Turcească”. Acestea s-au dovedit a fi cele mai târzii din toate complexele studiate în situl menționat. În publicațiile anterioare majoritatea complexelor din această așezare au fost greșit atribuite unei perioade mai târzii, fiind întinerite cu 100, sau chiar cu 150 de ani. Ca urmare a analizei detaliate a materialului ceramic, precum și a altor piese, descoperite în complexele închise, s-a stabilit că atât locuințele, cât și întreaga așezare, nu depășesc limita secolului XI. Astfel, nici materialele arheologice și nici contextul istoric nu permit încadrarea așezării fortifi - cate de la Rudi-Farfuria Turcească în secolele XII-XIII. Lista ilustrațiilor:
Fig. 1. Rudi-Farfuria Turcească. Planul și profi lul locuinței nr. 10. Fig. 2. Rudi-Farfuria Turcească. Planul și profi lul locuinței nr. 12. II. Materiale și cercetări 338 Fig. 3. Rudi-Farfuria Turcească. Planul și profi lul locuințelor nr. 9 și nr. 15. Fig. 4. Rudi-Farfuria Turcească. Descoperiri din locuințe: 1-6 - locuința nr. 9; 7-12 - locuința nr. 12; 13-16 - locuința nr. 10. Fig. 5. Rudi-Farfuria Turcească. Ceramică din cuptorul locuinței nr. 10. Fig. 6. Rudi-Farfuria Turcească. Ceramică: 1-5 - locuința nr. 9; 6-8 - locuința nr. 15; 9-15 - cuptorul locuinței nr. 10. Fig. 7. Rudi-Farfuria Turcească. Ceramică: 1 - cuptorul locuinței nr. 15; 2-13 - cuptorul locuinței nr. 12. Fig. 8. Rudi-Farfuria Turcească. Ceramică din locuința nr. 12: 1-11 - de pe podea; 12-19 - din emplecton.
Иван Власенко
Укрепления городища Мерешеука-Четэцуе
Tyragetia, serie nouă, vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Раннесредневековые костяные рукояти ножей с кольцевыми вырезами, как один из возможных признаков этнической атрибуции тиверцев
Tyragetia, serie nouă, vol. XIII [XXVIII], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко
Orizonturile cultural-cronologice hallstattiene de la așezarea pluristratigrafi că Ivancea II
Tyragetia, serie nouă, vol. I [XVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2007
Иван Власенко
Многослойное поселение Рудь XX (раскопки 1982 г.)
Tyragetia, serie nouă, vol. XI [XXVI], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică
Иван Власенко, Татьяна Щербакова
Ecaterinovca – așezare a culturii Sântana de Mureș - Černjahov
Tyragetia, serie nouă, vol. IX [XXIV], nr. 1, Arheologie. Istorie Antică Chișinău, 2015
Marele domnitor Ștefan cel Mare, remarcabil comandant de oști și diplomat, s-a preocupat pe parcursul vieții sale și de prosperitatea economică a țării, sprijinind dezvoltarea meșteșugurilor, negoțului și târgurilor. În timpul domniei sale au fost emiși groși și jumătăți de groși bătuți în sistemul dinarilor, sistem monetar întrodus în Moldova în ultima domnie a lui Petru Aron (1455-1457)...
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.